Archive for the ‘teatru’ Category

De câte ori nu v-aţi întrebat: DE CE NUMAI EU? DE CE NUMAI EU PĂŢESC ASTA? Şi de câte ori nu v-aţi dorit ca şi alţii să treacă prin aceleaşi ghinioane ca şi voi?
Eu mereu am avut o mică “problemă” la acest capitol. Mă întreb de ce trec numai eu prin anumite situaţii. Se pare că în acel moment nu fac decât să mă victimizez singură. Sunt sigură că nu sunt nici prima şi nici ultima care a trecut printr-o despărţire, printr-o ceartă sau pur şi simplu a avut o zi proastă. Dar cum ne stă în fire să ne facem nişte victime acţionăm şi reacţionăm în consecinţă.
Citeam la un moment dat pe un blog despre judecata: “ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte”. Dacă eu păţesc un lucru rău încep să mă rog ca şi x-ulescu să treacă prin acelaşi lucru. Nu! Nu aş vrea să treacă nimeni prin ceea ce am trecut eu. Poate pentru unii sunt nişte copilării, dar pentru mine au fost nişte momente în viaţă care m-au marcat fizic şi psihic. Am răni emoţionale şi răni trupeşti şi toate se datorează “victimizării”.
Până de curând am avut o discuţie destul de aprinsă cu un amic despre prima mea relaţie. El îl învinovăţea pe respectiv… acordându-i câteva prenume deloc plăcute mie. I-am explicat că nu el m-a obligat să mă urc în tren şi să fug de acasă, nu el m-a obligat să fac lucrurile pe care le-am făcut. Nu îi iau apărarea pentru că şi el a greşit mult faţă de mine, dar nu mi se pare normal să primească el toate bobârnacele. Atunci eram doi şi amândoi ne-am învăţat minte.
De ce mi-aş dori să treacă şi altcineva prin ce am trecut noi doi…chiar şi separaţi?
Nu înţeleg de ce unii trebuie să spună: “băi ai văzut ce a făcut x-ulescu? Băi deci eu nu aş face niciodată aşa ceva”. Dar nimeni nu se gândeşte la viitor…fie el şi îndepărtat. Nimeni nu se gândeşte că într-o zi poate fi pus în situaţia respectivă.
Vrem uneori răul oamenilor, dar când vine vorba de “pedeapsa” pentru această faptă devenim nişte victime şi refuzăm să vedem faptele trecutului.

Am citit prin nu stiu ce ziar ca doamna Ecaterina Andronescu [a.k.a Abramburica] vrea sa scoata invatamantul la distanta ceea ce nu este o idee foarte buna in opinia celor care conduc o facultate.
In principiu nu sunt de acord cu decizia doamnei ministru. Nu mi se pare in regula sa impui unui viitor student sa fie la zi. Daca omul vrea sa fie la ID lasa-l sa fie la ID, dar sa ii fie scris pe diploma ce fel de forma de invatamant a terminat. Macar atata lucru sa ne diferentieze. Cineva spunea ca astia de la ID sunt cam fraieri si nu prea au tangente cu facultatea. L-am contrazis usor iritata de atitudinea lui. Am cunoscut suficiente persoane de la ID care sa aiba niste idei mai mult decat ingenioase si care sa se descurce mai bine decat unul la zi. Nu le iau apararea. Asa cum la zi exista persoane care trec pe pile, asa exista si la ID, dar asta nu inseamna ca trebuie sa generalizam. Ma deranjeaza ca doamna ministru a inceput sa arunce cu niste legi doar ca sa se afirme in lumea politica- acum ca vin alegerile. O alta lege este cea privind licenta. Pana acum se dadea o singura proba, dar acum vrea sa o schimbe, sa existe doua probe: una orala si una scrisa. Daaaaarrr asta nu e tot. Mai nou cica vrea sa schimbe si modul de a da la liceu- pentru a….ah la naiba am pierdut sirul schimbarilor.
Ma mir cum de nu incepe sa schimbe si modul de a da bacul sau admiterea la facultate.
Doamna ministru dumneavoastra va ganditi vreun pic atunci cand cereti asemenea legi? Pentru ca sincera sa fiu nu mi se pare ca faceti asta.
De ce v-ati trezit tocmai acum sa atacati facultatea “Spiru Haret”? Nu iau apararea facultatii, doamne fereste! Nici prin gand nu imi trece sa apar o facultate care habar nu are cu ce se mananca “educarea unui student”, dar de ce acum?! De ce in an electoral? De ce cu cateva luni inainte de admitere?
De ce doamna ministru va jucati de-a v-ati ascunselea cu viitorul studentilor, cu viitorul canditatilor? Chiar sunteti atat de plictisita sa nu faceti nimic incat v-ati decis sa distrugeti si ultimele lucruri relativ bune din invatamant?
Felicitarile mele doamna ministru! A-ti reusit sa va coborati la nivelul politicienilor clasici din rromania.

By P

Iubeşti bărbatul ăla
precum
îşi iubeşte
vampirul trecutul
de muritorvampire
de fiinţă nesemnificativă
care
se hrănea
cu un sânge de viţă nobilă
care
se hrănea
cu sângele virginelor brunete
iubeşti un trecut
atât de dureros
încât
refuzi să vezi

există un final
în toată
povestea tragică
a unei Juliete
uitate de
iubitul ei Romeo
Ţi-aş fi zâmbit
dacă
nu aş fi ştiut

inima ta
este donată
unei alteia
care are nevoie de ea.

Pe scena teatrului

se află

un singur actor

Cu chipul îmbătrânit

încearcă

să îşi joace ultimul rol.

La ce bun?

Nimeni

nu îl mai ascultă

Nimeni

nu îl mai preferă

a devenit

fantona piesei proprii

a devenit

pianistul fără mâini

cântăreţul fără voce

a devenit

coşmarul

oricărei fetiţe neascultătoare


7tgPpTciHo1mqipiqcLRDWRBo1_500

De dimineaţă m-am trezit cu o idee

o idee mai mult decât încântătoare pentru buzele mele.

Sunt mai perversă decât un joc de menage a trois.

Nu mă deranjează

am învăţat

să seduc şi să joc după regulile crude ale sexului.

Asta îşi doreşte fiecare hormon feminin

care

mă compune.

Să atrag,

să seduc,

să vrăjesc,

să prostesc,

să fiu eu cea care

vine cu un nou concept.
La început te sperie gândul,

apoi începi să înveţi paşii

pentru ca

la final

să devină

mai plăcut decât o dimineaţă la munte.

Numai senzaţia redată de obţinerea plăcerilor carnale

mă face să mă gândesc la lucruri imorale,

la lucruri

pe care

orice altă călugăriţă

le-ar refuza

sub pretext divin.

Ce îmi pasă?

Sunt perversă,

sunt imorală,

sunt actorul în trupul vânătorului de carne tânără cu parfum de gheaţă.
Ce mi-aş dori mai mult?

Ce şi-ar dori mai mult mintea mea?

Nimic!

Este prea fericită cu multiplele orgasme intelectuale

pe care

i le oferă

curvette

la o întâlnire în parc.

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=OUtMxhB3KhQ&feature=related]

P.s: Acest post este un pamflet [sau nu] şi trebuie tratat ca atare [sau nu].

Foto

Astăzi o să fiu plecată toată ziua. Am la 10 un examen. Dup asta mă duc la EL. Avem planuri mari: mergem la expoziţia de origami, stăm la un concert de jazz şi la noapte- sperăm- mergem la muzee [este noaptea muzeelor deschise].
Aveţi grijă ce faceţi şi distracţie plăcută!

INVITAŢIE

Elevii şi profesorii claselor de limba japoneză din Colegiul Naţional “Ion Creangă” vă invită la tradiţionala sărbătoare “Zilele culturii japoneze”, care se va desfăşura în zilele de 16 – 17 mai 2009.
Împreună vom descoperi şi vom aduce Japonia mai aproape de noi…

Vă aşteptăm la Seseragi Matsuri!

Director,
Prof. Florica Alexandrescu

Pentru detalii:
Andrada Bărbulescu Andreea Dragomir
andra_barbulescu86@yahoo.com deeadragomir@yahoo.co.uk


SESERAGI MATSURI
せせらぎ祭り

Duminică 17 Mai
Sala de Festivităţi Sala 6
10:30 – 14:20 Anime 10:30 – 11:20 Kimono
Sala 1 11:30 – 12:20 Shamisen
10:30 – 14:20 Shodō 12:30 – 13:20 Kimono
Sala 2 13:30 – 14:20 Koto
10:30 – 14:20 Ikebana
Sala 3 Sala de Sport
10:30 – 14:20 Ceremonia Ceaiului 10:30 – 14:20 Karate
Sala 4
10:30 – 14:20 Go
Sala 5
٭14:30 –16:00 Pauză de masă
10:30 – 11:20 Origami
11:30 – 12:20 Washi ningyō
12:30 – 13:20 Origami
13:30 – 14:20 Washi ningyō
16:00 – 17:30 SPECTACOL

Sponsori: TREND MEDIA


Ciudat sau nu…am devenit ca un omuleţ din ăla care stă cu agenda lângă el şi îşi planifică fiecare detaliu în parte. Din păcate, licenţa a devenit ză moust imporntănt fing. :)) [ce tare sună]
Dar nu despre asta vroiam să scriu…ci despre minunatul meu orar de sâmbătă. Ce se întâmplă atunci? O să merg la ceainăria teatrului Act unde o să savurez câteva lucruri cu adevărat deosebite. Un concert de jazz susţinut de doi studenţi de la Conservator, o expoziţie de origami [dacă nu ştiţi ce sunt alea daţi o căutare pe gugle] şi un ceai Sun Fruits- preferatul meu :D
Este pentru prima dată când o să merg la un concert de jazz şi sunt încântată de idee…ce este drept am şi emoţii.

EL este încântat de expoziţia de origami [la viaţa mea am mai făcut…deeeci cam am o idee- deşi ideea mea este mic copil pe lângă ceea ce o să văd acolo].
Ceaiul…păi ceaiul a devenit o tradiţie pentru Mihai [fratele meu] şi pentru mine.
Ceainăria a devenit locul unde mă relaxez cel mai mult…descoperită de puţina vreme încep să regret că au trecut doi ani de facultate fără să bag în seamă locaţia…având în vedere că treceam pe acolo destul de des.
Cum rămâne cu restul programului? Păăăiiii este simplu: până joi la bcu a.k.a Biblioteca Centrală Universitară [nu este vina mea că apare cacofonia]…pe undeva pe la mijlocul zilei o să mai trag câte un post şi o parte din proiectele pe care o să le prezint cu grupa şi …..de joi încolo mă găsiţi pe la acelaşi EL.
În rest? Dumnezeu cu mila că mă apuc de învăţat pentru sesiune.
Uraţi-mi noroc că e jale!

Sala de lectura, ceainaria Teatrului Act, gazduieste in perioada 9 mai – 10 iunie expozitia de origami denumita Insufletirea hartiei. Vernisajul expozitiei va avea loc pe data de 9 mai, incepand cu ora 16:00, iar cei prezenti vor avea ocazia sa invete ei insisi cum pot impaturi modele simple de origami :d .
Autorii modelelor expuse sunt 5 studenti din orase diferite ale tarii, autodidacti in arta origami, care incearca in prezent sa infiinteze prima asociatie de origami din Romania.
Cele 30 de modele de diferite marimi sunt realizate conform mai multor practici ca origami modular si kusudami, in care pentru realizarea unui model se utilizeaza mai multe bucati de hartie, sau origami clasic, realizat dintr-o singura bucata mai mare de hartie.
Origami este arta japoneza de impaturire a hartiei, a carei provocare :-> consta in realizarea de modele cat mai realiste si mai complicate bazate in totalitate pe plierea hartiei si exculzand taierea sau lipirea. Denumirea provine de la cuvintele japoneze “ori”, care inseamna “a indoi” si “kami” care inseamna “hartie”.
Daca va era dor de noi, va asteptam sambata asta la un ceai!

DA! Ăsta este crudul adevăr. Azi am fost la teatru. Şi m-am gândit că ar fi o idee bună să mă îmbrac corespunzător…aşa căăă mi-am pus una din fustele mele preferate, o cămaşă, balerinii, geanta şi şalul. Buuuunnn!!! Până aici toate bune şi frumoase…asta până am ajuns la metrou şi vedeam cum se holbează bârbaţii ca idioţii. Să mă apuce toţi dracii…Nu suport să se uite la mine…nu vă mint…pentru că atunci când se uită un bărbat la mine devin împiedicată…nu mai ştiu să merg :-??
În fine!
Colac peste pupăză în geamul de la uşa metroului îi vedeam pe unii cum gesticulează cum m-ar apuca de fund…simţeam că mor de draci… şi când să ies ăia în spatele meu zicând: păpuşiiicaaa….rezultatul?! M-am ciocnit de o tipă…deloc mică…asta e! Aşa păţesc mereu!
DEEEECCCIIII!!!! În viaţa mea nu mai merg cu fustă….asta până vine vara :))