Archive for February 10th, 2009

Azi mi-am început ziua în cel mai nasol mod cu putinţă…acum…acum dansez de fericire. Sper ca toate promisiunile din seara asta să devină realitate! 😀

Există speranţe!
AM LUAT UN EXAMEN!!!!

Se apropie minunata zi de 14 februarie. Până acum 5- 6 ani era o zi ca oricare alta, dar în ultima vreme este una dintre cele mai importante. De ce? Pentru că este Valentine’s Day. De unde am preluat-o? De la americani…la fel cum am preluat şi multe alte sărbători nesemnificative pentru tradiţia noastră…şi mai nou am văzut că sărbătorim şi ziua Americii…în timp ce ei cred că România este..că nu există pe hartă. În fine.
Mi-am permis să dau un search pe atotştiutărul gugle [DAAA!!!Google] şi să aflu cum stă treaba. Şi uite ce am aflat:
În Europa

Ziua îndrăgostiţilor are tradiţii regionale în Marea Britanie. În Norfolk un personaj numit Jack Valentin ciocăne la uşile din spatele tututor caselor lăsând dulciuri şi cadouri pentru copii. Mulţi copii au fost speriaţi de aceast personaj mitic. În Ţara Galilor mulţi oameni sărbătoresc pe 25 ianuarie în loc de 14 februarie. Ziua comemorează pe Sf. Dwynwen, sfântul patron al îndrăgostiţilor galezi. În Franţa o ţară tradiţional catolică, Valentine’s Day este cunoscut simplu drept Sfantul Valentin si este sarbatorita ca în restul ţărilor occidentale. În Danemarca şi Norvegia 14 februarie este cunoscut ca Valentinsdag. Nu este sărbătorită pe o scară largă, dar mulţi oameni îşi fac timp pentru a îl petrece într-un mod romantic cu partenerul de viaţă sau trimit o felicitare unei iubiri secrete.

În Suedia este numită ziua tuturor inimilor . Nu este o sărbătoare oficială. În Slovenia un proverb spune că Sfântul Valentin aduce cheile rădăcinilor, aşa că pe 14 februarie plantele şi florile încep să crească. Ziua îndrăgostiţilor a fost sărbatorită ca ziua în care încep lucrările în vii şi pe câmpuri. Este de asemenea spus ca păsările se căsătoresc în această zi. Cu siguranţă, numai de curând este sărbătorită ca Ziua iubirii. Ziua iubirii este tradiţional 12 martie, ziua Sf Gregor.

În România, sărbătoarea tradiţională pentru iubiţi este Dragobete care este sărbătorit pe 24 februarie. Este numit după un personaj din folclorul românesc care se presupune că ar fi fiul Babei Dochia. Parte din numele lui drag, care poate fi găsit şi în cuvântul dragoste.

România a început să sărbătorească şi Valentine’s day, deşi deja avea Dragobetele ca o sărbătoare tradiţională. Aceasta a dus la multe repercursiuni din partea mai multor grupuri, persoane reputabile şi instituţii dar şi organizaţii naţionaliste ca Noua Dreaptă, care condamnă Ziua îndrăgostiţilor ca fiind o sărbatoare superficială, comercialistă, importată drept un kitsch occidental.

În Orientul Mijlociu şi Africa

În Turcia, Valentine’s day este numai Sfantul Gregor care se traduce în Ziua Inimilor Dragi/Dulci În cultura persă (Iran) S este o zi pentru iubire şi este pe 29B în calendarul solar jalali. Dată corespunzătoare calendarului gregorian este 17 februarie. S era sărbătorit în Marele Imperiu Persan în sec 20 i.e.n. În Egipt este o altă zi a iubirii în noi 4 numită ziua iubirii egiptene.

Pe continentele americane

În Brazilia, ziua înămoraţilor sau ziua iubitului/iubitei este sărbătorită pe 12 iunie, când cuplurile îşi dau cadouri cum ar fi: ciocolată, felicitări şi de obicei un buchet de flori. Aceasta a fost aleasă ca ziua înainte de Sfântul Anton, cunoscut aici ca sfântul căsătoriei, când multe femei singure realizează ritualuri populare pentru a găsi un soţ bun sau iubit.

În Columbia, Ziua iubirii şi a prieteniei este sărbătorită în a treia vinere şi sâmbătă din septembrie, datorită scopurilor comerciale. În această ţară, prietenul secret este o tradiţie foarte populară, care presupune desemnarea fiecărui participant un destinatar a unui cadou secret (asemănător tradiţiei de Crăciun Moş Crăciun Secret) În Mexic, ziua iubirii şi prieteniei este sărbătorită asemănător ca în Columbia dar pică in altă dată.

În Orientul Îndepărtat

Datorită unui efort de marketing concentrat, Valentine’s Day a apărut şi în Japonia şi Coreea ca o zi în care mai mult femeile şi mai puţin bărbaţii dăruiesc bomboane, ciocolată şi flori. A devenit ca o obligaţie ca multe femei să dăruiască ciocolată tuturor colegilor bărbaţi. În Japonia este cunoscut ca giri-choko, de la cuvintele giri – obligaţie şi choko – ciocolată. Aceasta contrastează cu honmei-choko, ciocolata dată persoanei iubite. Prietenii (mai ales fetele) pot schimba intre ele in tomo-choko…tomo-prieten. Prin efort de marketing susţinut, o zi reciprocă, Ziua albă a apărut. Pe 14 martie bărbaţii sunt aşteptaţi să întoarcă favorul celor care le-au dat ciocolate de Ziua Îndragostiţilor. La început cadoul de retur trebuia să fie o bezea sau cioco albă, de unde si numele de Ziua albă. Însă acum lenjeria a devenit un cadou foarte comun. În cultura chineză, există un omolog al Zilei Îndrăgostiţilor numită Ziua Saptelor, potrivit legendei Ciobanului si Tesatoarei Menajera care s-au găsit în Rai în ziua a şaptea a lunei a şaptea a calendarului lunar.

Nu am nimic cu această sărbătoare, adică nu vreau să se înţeleagă că aş fi împotriva ei, ci pur şi simplu nu mi se pare normal să sărbătorim ceva ce NU NE APARŢINE!
Noi avem Dragobetele…şi normal ar fi să le sărbătorim!
De ce să împrumutăm lucruri din tradiţia altora? De ce oamenii de rând nu vor să înţeleagă cât de apreciată este tradiţia noastră în afara României? Singura mare greşeală pe care, consider, că o facem este aceea că nu ştim să ne promovăm tradiţia.
Am mai observat încă un lucru destul de bun pentru noi, ca ţară, faptul că se promovează turismul rural. Că vin americanii la noi şi mănâncă mămăliguţă şi sarmale.
Dacă o asemenea promovare aduce beneficii gândiţi-vă ce bine ar fi primite şi părţi din tradiţia noastră. Fiecare ţară are o tradiţie şi o cultură deosebită, nu zic nu, dar noi avem avantajul peisajelor minunate.
Păcat că nu ştim să apreciem aceste lucruri şi le întoarcem spatele. Pentru ce? La urma urmelor câţi dintre noi se mută în alte ţări şi rămân acolo? Nu cred că sunt mulţi oameni. Iar cei care fac asta sigur se vor gândi la România şi vor povesti lucruri legate de ea, nu de America sau altele.
Deci!
Oameni buni! Haideţi să promovăm tradiţia noastră! Nu pe a altora. Că ăia sigur nu ne promovează tradiţia de dragul de a o promova.

Deja simt că s-au adunat prea multe în mintea mea. Tot felul de idioţenii, de tâmpenii….deja simt cum am nevoie de nişte vin, dar am promis să nu mai beau…şi sper să mă şi ţin de promisiune. Trec prin acea perioadă minunată a vieţii mele în care mă întreb: ce dracu este de învăţat din toate astea?!
Cu ce mă ajută pe mine toate astea?!
Niciodată nu m-am mai simţit atât de…debusolată, pierdută…niciodată nu m-am mai simţit atât de ciudat. Am nevoie de o pauză…în tot ceea ce fac. Am nevoie să mă relaxez, să îmi pun în ordine gândurile, ideile şi toate sentimentele pentru că dacă nu o fac…hai să spunem că sunt ca o bombă cu ceas care stă în orice moment să explodeze…
Va urma…

Se pare că nu am învăţat suficient de bine la primul examen…şi deja am restanţă. Dezamăgită? DA! Rău de tot chiar!