Archive for the ‘romantism’ Category
Se născuse fată…visul lor. Ce şi-ar fi dorit mai mult de atât?
Fetiţa lor crescuse şi se schimbase…cu chip de înger şi nepăsare de demon. Nu avea inimă şi era la fel de indiferentă ca un cerşetor care ştie că azi nu o să îşi primească “banii”.
Devenise imună la suferinţa altora, devenise o piatră frumos modelată. Poate că şi-ar fi dorit să fie altfel…cine o modelase greşise şi uitase să îi modeleze şi caracterul. Îi placeau jocurile cu sufletele inocente şi neştiutoare. Pentru ea asta însemna un impuls dat inimii. Mai târziu a aflat că omora inimi ca să şi-o simtă pe a ei…la urma urmelor zeii cer sacrificii pentru că ei nu pot sângera. Ea era o zeiţă uitată într-un trup de om.
Zeiţa s-a îndrăgostit de un muritor…i s-a dedicat trup şi regreta că nu are suflet să i-l dea lui.
El a abandonat-o… pentru o muritoare de-a lui…ea a fost izgonită de zei pe pământ…izolată printre suflete slabe şi pure.Îngerul devenise o muritoare păgână.
Blestemând şi jurând răzbunare noua muritoare a descoperit că în loc de aripi de înger are inimă…şi că acum ea este cea care o să fie în jocurile altora.
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=DXtiqJCzgHs]
Stăteam şi vorbeam cu EL despre iubire, sentimente, alea alea…
El îmi spunea că la un moment dat sentimentul acela de iubire dispare şi apare “obişnuinţa”, nu mai sunt aceleaşi sentimente de copil îndrăgostit.
Eu refuz să cred asta. Adică dragostea este un sentiment care nu are cum să dispară. Nu pot să accept ideea că într-o zi, aşa din senin, el să îmi spună: draga mea nu te mai iubesc!
Sunt multe lucruri pe care nu le înţeleg, iar ăsta este unul dintre ele.
Poate, pentru că nu am trecut niciodată printr-o relaţie de lungă durată nu pot să admit aceste lucruri, dar sincer…cum rezistă căsniciile ani de zile fără probleme? Îmi spuneţi că între cei doi parteneri nu mai există dragoste? Ci o simplă înţelegere- acomodare- acceptare? Îmi pare sincer rău, dar eu nu cred asta.
Eu nu cred că ai mei acum nu se mai iubesc ca în prima zi. DA! Okey! Au avut şi eu problemele lor, dar cum au reuşit să treacă peste ele…presupun că “obişnuinţa” nu ar fi ajutat prea mult relaţia. Să nu vă aud cu scuze de genu: au făcut asta pentru copiii lor… bla bla bla.
Şi…într-o foarte mare măsură chiar cred că există dragoste până la adânci bătrâneţi, că poate exista o iubire sinceră şi de lungă durată între două persoane. Cred că poate exista o iubire ca în filme, o iubire ca între Romeo şi Julieta.
Într-un final, cum stă treaba? Cât durează dragostea?
Păăăăi cu ce să încep?
1. Am fost la bazin şi mi-am bălăcit corpu vreo oră.
2. Mi-am făcut mii de draci la supermarket: am stat la o coadă aproape o oră şi în spetele meu era o cucuoană care mai avea puţin şi dădea peste mine- drept răsplată a primit vreo două coate…din greşeaaalăăă… :)) sau nu
3. Un nenorocit de proiect nu îmi dă pace- şi nu! Nu este vorba de licenţă.
4. Mi-am luat o bentiţă nouă super cute
5. A ajuns iepuraşul şi pe la Ovidiu
6. Am mâncat o tonă de căpşune aseară…poftele domnule…poftele 😀
7. Mâine mă duc la teatru :X Abia aştept
8. Melodia zilei:
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=FglU0X-Vyrw]
9. Se apropie licenţa
10. Tot nu am idei 😀
de Mihai Eminescu
Atât de fragedă, te-asameni
Cu floarea albă de cireş,
Şi ca un înger dintre oameni
În calea vieţii mele ieşi.
Abia atingi covorul moale,
Mătasa sună sub picior,
Şi de la creştet pân-în poale
Pluteşti ca visul de uşor.
Din încreţirea lungii rochii
Răsai ca marmura în loc –
S-atârnă sufletu-mi de ochii
Cei plini de lacrimi şi noroc.
O, vis ferice de iubire,
Mireasă blândă din poveşti,
Nu mai zâmbi! A ta zâmbire
Mi-arată cât de dulce eşti,
Cât poţi cu-a farmecului noapte
Să-ntuneci ochii mei pe veci,
Cu-a gurii tale calde şoapte,
Cu-mbrăţişări de braţe reci.
Deodată trece-o cugetare,
Un văl pe ochii tăi fierbinţi:
E-ntunecoasa renunţare,
E umbra dulcilor dorinţi.
Te duci, ş-am înţeles prea bine
Să nu mă ţin de pasul tău,
Pierdută vecinic pentru mine,
Mireasa sufletului meu!
Că te-am zărit e a mea vină
Şi vecinic n-o să mi-o mai iert,
Spăşi-voi visul de lumină
Tinzându-mi dreapta în deşert.
Ş-o să-mi răsai ca o icoană
A pururi verginei Marii,
Pe fruntea ta purtând coroană –
Unde te duci? Când o să vii?
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=TjiRstrijco&feature=related]
Nu stiu de ce nu imi merg diacriticele. Nici nu ma chinui sa le fac sa mearga. Motivul? O febra de toate zilele…era si cazul sa racesc, nu? Au trecut 2 luni de cand nu am mai tras o raceala.
In fine! Nu despre asta am chef azi sa vorbesc!
Dupa teoria chibritului primita de la Cretzuli, o mustrare de la barbat si o mica strangere de nas de la Artar am zis sa scriu ceva.
Presupun ca toata lumea s-a uitat cel putin o daca in viata asta la un film siropos de dragoste. Nu stiu daca voi ati observat ca toate filmele…sau majoritatea au un “happy ending”.
Floricele, fluturasi, inimioare si stelute.
Realitatea este cu totul alta. Ca sa ajungi in acel moment cu fluturasi bla bla bla… treci prin multe momente de cacat. Treci prin niste momente de iti vine sa te arunci de la etaj. Dar “producatorii de vise” fac orice numai sa isi castige o paine. Vand o imagine total eronata a ceea ce inseamna FERICIRE cu adevarat.
Multi o sa ma contrazica, dar stiti foarte bine ca intre cele 2 exista 100 si una de diferente. De la fluturasi pana la primele lacrimi.
Ne uitam la filme siropoase in speranta ca o sa ajungem sa traim si noi acel “love story”. Cu printi, printese si “happy ending”. Vrem sa inseram acele imagini, acele cuvinte, momente in vietile noastre din simplul motiv ca nu ne multumim cu ce avem. Cineva imi spunea ca are nevoie de varietate in relatie…nu! Treaba sta cu totula altfel: ajungi in punctul in care constati ca relatia se duce pe apa sambetei…asa…putin cate putin si tu ai o singura solutie: VARIETATEA. Este un tipat de disperare! Ti-e frica sa nu pierzi omul cu care te-ai obisnuit—pentru ca sa fim seriosi o relatie este definita astfel: atractie fizica, emotii, obisnuita….dead meat! Eu una ma plictisesc foarte repede de relatii. De cand am terminat-o cu… am avut…destule “relatii”. Poate ca este si efectul de “dupa o relatie”, dar imi permit sa va contrazic.
Ce s-ar fi intamplat daca aceasta perioada de “umblat din floare in floare” s-ar fi petrecut pe perioada relatiei?
As fi apelat la “povestile de dragoste” in speranta ca numai asa mi-as fi potolit neuronii dornici de aventura.
La urma urmelor orice femeie isi doreste o familie, copii, o casuta, o matza si cu caine…
Nu!
Aceasta dorinta este data de minunate filme siropoase. Care ne fac sa ne dorim asta. Cum te uiti la un film cu o femeie independenta- exista asa ceva?!- sunt citesti un articol in care este prezentat succesul unei femei trecute de 30 parca iti cam piere cheful sa speli vase, sa ai grija de copii, sa gatesti.
Sa fim seriosi acum! Ceea ce se intampla in filmele de acest gen nu o sa se intample niciodata in realitate…fara doar si poate.
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=M9INVczSfnk&feature=related]Am cautat melodia asta …muuuulta vreme! Este preferata mea! O ascult de fiecare data cand vreau sa ma calmez. Si de data asta si-a facut meseria!