Archive for the ‘proiecte şi nopţi nedormite’ Category

Ciudat sau nu…am devenit ca un omuleţ din ăla care stă cu agenda lângă el şi îşi planifică fiecare detaliu în parte. Din păcate, licenţa a devenit ză moust imporntănt fing. :)) [ce tare sună]
Dar nu despre asta vroiam să scriu…ci despre minunatul meu orar de sâmbătă. Ce se întâmplă atunci? O să merg la ceainăria teatrului Act unde o să savurez câteva lucruri cu adevărat deosebite. Un concert de jazz susţinut de doi studenţi de la Conservator, o expoziţie de origami [dacă nu ştiţi ce sunt alea daţi o căutare pe gugle] şi un ceai Sun Fruits- preferatul meu 😀
Este pentru prima dată când o să merg la un concert de jazz şi sunt încântată de idee…ce este drept am şi emoţii.
EL este încântat de expoziţia de origami [la viaţa mea am mai făcut…deeeci cam am o idee- deşi ideea mea este mic copil pe lângă ceea ce o să văd acolo].
Ceaiul…păi ceaiul a devenit o tradiţie pentru Mihai [fratele meu] şi pentru mine.
Ceainăria a devenit locul unde mă relaxez cel mai mult…descoperită de puţina vreme încep să regret că au trecut doi ani de facultate fără să bag în seamă locaţia…având în vedere că treceam pe acolo destul de des.
Cum rămâne cu restul programului? Păăăiiii este simplu: până joi la bcu a.k.a Biblioteca Centrală Universitară [nu este vina mea că apare cacofonia]…pe undeva pe la mijlocul zilei o să mai trag câte un post şi o parte din proiectele pe care o să le prezint cu grupa şi …..de joi încolo mă găsiţi pe la acelaşi EL.
În rest? Dumnezeu cu mila că mă apuc de învăţat pentru sesiune.
Uraţi-mi noroc că e jale!

Păăăăi cu ce să încep?
1. Am fost la bazin şi mi-am bălăcit corpu vreo oră.
2. Mi-am făcut mii de draci la supermarket: am stat la o coadă aproape o oră şi în spetele meu era o cucuoană care mai avea puţin şi dădea peste mine- drept răsplată a primit vreo două coate…din greşeaaalăăă… :)) sau nu
3. Un nenorocit de proiect nu îmi dă pace- şi nu! Nu este vorba de licenţă.
4. Mi-am luat o bentiţă nouă super cute
5. A ajuns iepuraşul şi pe la Ovidiu
6. Am mâncat o tonă de căpşune aseară…poftele domnule…poftele 😀
7. Mâine mă duc la teatru :X Abia aştept
8. Melodia zilei:
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=FglU0X-Vyrw]
9. Se apropie licenţa
10. Tot nu am idei 😀

S-a întors…sau mai bine spus s-a reîntors arţarul, daaar din păcate nu am apucat să vorbesc cu el pentru că dormeam, chiar şi visam. Şi o altă reîntoarcere în viaţa mea: trezitul la ora 2. Chiar simţeam că îmi este dor de lipsa somnului… La naiba’n puii mei :))

P.s: Azi mă duc la dentist…asta înseamnă că iar o să îl văd pe tipul ăla cuuuteee

Pe la 9 o să mă duc să îl iau pe Traian din gară…vine prin Bucureşti. Yuhuuu!

AAAA!!! Să nu uit: Arţaruleee!!! Dacă vrei să mai vorbim trebuie să: fie să muţi ora de chinuit la 9- 9 juma, fie…o să mai dureze ceva până o să mai pierdem împreună cele 5 minute.

L.E: tipul cute a fost înlocuit azi de o tipă….mai piţi de felul ei, nu îmi simt juma din faţă din cauza anesteziei, trebuie să mă duc la cumpărături- să vezi distracţie când o să încerc să vorbesc cu vânzătoarele :))

Am tras chiulul de la scris. Nu am avut chef sau pur şi simplu am preferat câteva zile departe de blog, net, mess şi tot aşa. A fost o mini vacanţă binemeritată, zic eu. De mâine o să intru îm pâine şi o să mă apuc să scriu. Am câteva idei, dar nu sunt aranjate încă aşa cum îmi doream 😀
Sper ca până mâine să fie toate la locul lor.
Momentan îmi fac de treabă prin casă.
V-am pupat!
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=0x0HeGL4TKw&feature=related]

Plouă! În Bucureşti plouă! Trist! Foarte trist! Insuportabilă vreme pentru părul meu- deşi e scurt şi aranjat mai mult de 5 minute nu rezistă pe ploaie- la naiba-n puii mei! :))
Am fost şi pe la facultate. Nimic nou sub soare, poaaate o profă care vroia să fie “cul”.
Tipa destul de tinerică folosea un limbaj mult prea…nepotrivit- după părerea mea- pentru predarea cursului. Ca student, să auzi din gura unui profesor: mamă ce naşpa este jobul ăla nu este prea plăcut. Cel puţin din punctul meu de vedere. Folosea în mod excesiv fraze în limba engleză- din câte îmi amintesc eu nu m-am înscris la cursul respectiv în limba engleză şi un limbaj cam…simplu?
Poate m-am obişnuit să aud de la un profesor un limbaj mult mai academic, mai dezvoltat, iar trecerea aceasta a fost un pic cam prea bruscă. Tot ce este posibil, nu zic nu!
Dar! Spuneam şi în postările trecute: dacă faci un curs în limba română să fie în limba română, iar dacă îl faci în engleză să fie în engleză…nu te apuci să le zăpăceşti pentru că…nu este normal.
Cursul în sine părea cât de cât interesant şi totuşi sala mereu e pe juma plină. De ce? Pentru că profesorul nu ştie să atragă atenţia stundeţilor.
În amintesc în anul I când am avut: Introducere în Relaţii Publice: am pierdut un singur curs, iar la restul mă duceam de plăcere şi plecam cu lecţia învăţată din clasă. Ăsta da profesor care să atragă de partea sa atenţia studenţilor.
Dar se pare că nu toţi profesorii au darul acesta…

Azi am debitat, fără doar şi poate cele mai tâmpite chestii… Cred că lipsa somnului mi-a afectat.
În primul rând: sunt somnambulă şi dacă mă sună cineva să vorbească cu mine nu se poate înţelege deloc cu mine.
Exemplu:
mă sună un prieten să îmi spună nu ştiu ce chestie- eu îi spun din scurt pe la 10 şi îi închid telefonul. Culmea este că nici în clin nici în mânecă nu avea legătură cu ce îmi spusese el- eu fiind somnoroasă nu mi-am dat seama de ce zic.
După vreo 20-30 de minute mă sună o colegă de facultate- habar nu am ce am vorbit cu ea…sper că nu idioţenii. Îmi amintesc numai că i-am spus că dorm şi vorbesc tâmpenii…atât!
În al doilea rând:
dau nas în nas cu zăpăcitul de ieri. Şi din vorbă în vorbă îi tuflesc una de genu: că de ce să gândesc când pot gândi alţii pentru mine. A făcut nişte ochi maaaari… şi mie mi s-a aprins beculeţul după vreo 2 ore de ce am zis. Eram ceva de genul: CE DRACU ERA ÎN CAPUL MEU?!
Nu pot să conştientizez de unde am debitat azi asemenea tâmpenii…sper să nu se mai repete.
P.s: nu îmi place să gândească altul şi pentru mine :))

În facultatea asta faci muuuuullte proiecte, dar al naibii de multe.
Cel mai tare este când vine câte un/o zăpăcit/ă şi îmi spune: ştii…..mă poţi ajuta cu un proiect?! Cu o zi înainte de predare, bine că nu a venit nimeni cu o oră înainte de predare că atunci să vezi ce scandal fac.
Nu este prima dată când ajut pe cineva cu proiecte. Mă mai sună câte unu câte doi pe la ore din astea minunate- gen 11 noaptea- şi, rugându-mă timid, încearcă să mă îndulcească!
Eu îi înjur cât pot de finuţ- sau nu!- şi îi întreb: la cât trebuie predat proiectul?!
Ei îmi spun ora de a doua zi- că al naibii nimeni nu îmi spune că are de predat un proiect cu o săptămână înainte- şi mă apuc de proiect. Avantajul este că încă mai am proiectele din anii trecuţi şi mă mai ajută.
Daaarr!!! Aseară un zăpăcit/aiurit/răcit/ cum vreţi voi să îi spuneţi se trezeşte pe la 8: ştiiiiiii mă poţi ajuta cu un proiect la TCRSS? Traducere: Tehnici de Cercetare şi Redactare în Ştiinţele Sociale.
Caut, dau telefoane, întreb lumea- toţi aveau fix ce NU îi trebuia.
Tulai duamneeeeeee!!!!Înjur, blestem şi muşc buzele. Ce să fac?! Parcă nu mă lasă sufletu să îl las aşa- al nimănui- la naiba cu conştiinţa asta. Şi eu când am mustrări de genul nu mai pot dormi…şi dacă nu dorm îs al dracului.
Trag aer în piept, îl întreb de vreo 10 ori dacă am înţeles bine cerinţele proiectului- deja după 10 seara nu mai gândesc cum trebuie- şi mă apuc de scris. Cel mai frumos este când încep prima pagină- cu aranjatul conform normelor de redactare bla bla bla.
Pe la vreo 11 mă apuc să scriu…şi scriu şi scriu şi scriu…
Omul tot mă întreba: ai nevoie de ceva, unde nu ştii mă întrebi, uite aici o idee…
Un lucru nu îl suport: când fac un proiect, o temă şi este pentru altcineva nu îmi place să aud persoana aia. Nu suport!!! Fratee dacă am nevoie de ajutor ţi-l cer, nu asta e problema.. Problema e că trebuie să îţi şi scriu pe messenger, dar în acelaşi timp trebuie să fiu atentă şi la proiect…tuţi tuţi tuţi!!!
Pe la vreo 1 reuşesc să termin proiectul. Fericită până la dumnezeu şi înapoi dau să mă cul- după ce îi trimit proiectul.
LA DRACU!!!! Am greşit ceva!!!!Aoleooo!!Nu pot să adorm!
Mă ridic în fund, deschid proiectul: UITE GREŞEALA!!!!MAMA EI DE GREŞEALĂ!!!Îi trimit imediat un mail şi îi spun de greşeală- să o corecteze el- o simplă adăugare şi cam atât.
După asta pun capul pe pernă. Aoleoo!Dacă nu îşi dă seama de aia?! Aoleo….dacă nu ia notă mare…aoleooo dacă mă înjură după aia…aoleo….dacă nu e aşa cum trebuie….aoleooo!!!
Şi uite aşa am dormit 2 ore =))
Nu sunt genul de om care să refuze să ajute pe cineva…chiar nu pot spune nu când cineva mă roagă să îl ajut…Orice fel de ajutor. Problema este că mă implic atât de mult că uneori îmi iau nişte bobârnace de mă doare bila o săptămână. Şi mi-am luat destule cât să îmi învăţ lecţia, dar eu nu, nu şi iar nu!
Cineva îmi spunea să cer bani pentru asta: NU POT!!!De ce? Pentru că ştiu ce înseamnă să ai nevoie de ajutor şi să fie cineva care să fie dispus să te ajute fără să îţi ceară nimic în schimb.
Dacă omul nu ştie să aprecieze ajutorul pe care i l-am acordat deja nu mai este problema mea- nu l-am educat eu- dar să nu se mai aştepte ca a doua oară să îl mai ajut.
Sunt persoane pe care le-am ajutat şi care, la o săptămână după mă faceau ultima duduie de pe centură…Eh!!Acele persoane primesc un minunat: NU TE AJUT! de fiecare dată. Şi nu îmi este ruşine să zic. Dar când văd că pe lumea asta mai sunt şi alţi aiuriţi ca şi mine parcă nu mă lasă corasonu’ să îi las baltă. La naiba doar nu este prima dată când nu dorm noaptea şi stau cu ochii beliţi în nenorocirea asta de laptop. Măcar fac ceva constructiv.
Dar oameni buni!!! Data viitoare când mai vreţi ajutorul în cazul unor proiecte vă rog să nu mă mai anunţaţi cu 5 ore înainte de proiect că mă apucă nebunelile….
Acum stau să şi mă gândesc dacă merită sau nu să spun cine e zăpăcitul să îşi ia mustrări şi de la voi…dar parcă şi-a luat destule de la mine aseară. Ehhh “estupido” “neajutorat”- te-am citat să ştii :D- suferă destul cât să îi mai faceţi şi voi teorie, dar data viitoare nu îl mai iert :))- auzit-ai tu Brutus?!