Archive for the ‘dansez’ Category
Fusei azi la cumpărături cu Creţuli. Chin maaare!!!! Să îmi caut trening. Întotdeauna când merg cumpărături fac vreo 10 mătănii şi vreo 10 rugăciuni să găsesc ce îmi place.
De găsit mereu găsesc ce îmi place…problema este alta: numerele exagerat de mici: XS, S… cel puţin astea predomină acum.
Eu una nu încap în XS- cel puţin la bluze este o problemă MARE rău de tot! Aşa că tac, înghit şi blestem subnutritele. După vreo oră de fâţâit prin zonă iau iniţiativa – adică încep să mă plâng că nu o să găsesc nimic. Intrăm în Terranova. Eu deja dezamăgită primesc un bobârnac: uite aici! Îmi arată nişte pantaloni super.
Îi iau, îi probez, îmi vin, îi iau. Dau să plătesc, dar staaai aşa!! Uite şi tricouri. Cer mărimea mea, îmi dă vânzătoarea, probez, îmi vine, cumpăr!
Sunt în extaz! Mi-am luat ţinută de sală.
Chiar îmi place combinaţia şi a meritat fiecare bănuţ- mai exact 80 de ron. Un preţ acceptabil din punctul meu de vedere. Calitate- preţ un raport echilibrat.
În fine!
După asta, ne luăm cracii în spate şi plecăm la Unirii. Căutăm- haine de piţi la greu! Ce era drăguţ? XS!
Ne băgăm picioarele!
Fetele cu forme sunt blestemate! Au ciumă şi nu trebuie să se îmbrace frumos!
Nu sunt din fire pretenţioasă, chiar deloc, dar când vezi că nu găseşti o bluză care să nu îşi pârâie la bust te cam apucă damblaua.
În ultima vreme oamenii s-au tâmpit de tot. Promovează formele inexistente… XS?! Să fim serioşi!!!! De ce?!
Faptul că am fundul mai rotund şi sânii mai mari nu înseamnă că trebuie să mă îmbrac de la babe/ haine pentru grăsuni. Mi se pare o aberaţie. Mi s-a acrit să văd blugi cu talie atât de joasă încât atunci când mă aplec să îmi iasă fundul din ei. Nu sunt genul! Nu îmi plac!Mi se pare cea mai tâmpită invenţie. Dacă fetele preferă să poarte aşa ceva ca peste 10 ani să aibă probleme cu ovarele deja nu mai este problema mea, dar oameni buni din 10 perechi de blugi numai 1 este cu talie înaltă şi ăia hidoşi- plini de briz brizuri.
V-am spus, nu sunt fandosită şi chiar mă îmbrac simplu, comun, cât mai comod, dar parcă unele lucruri sunt exagerate.
Nu mai zic de rochii- cât mai sclipitoare, încărcate şi pline de tot felul de modele. Unde sunt rochiile alea simple, elegante, fără prea multe chestii enervante pe ele?!
La naiba cu moda asta!
:))
Leapşa de la Under the bridge
Familie – inima mea.
Greşeli majore – zăpăcită.
Hobby-uri – muzica, filme, literatura, blogul meu, prietenii.
Intimitate – ceva numai al meu.
Jeans – depinde de cheful pe care îl am.
Kitsch – ew.
Machiaj (produse preferate) – balsam de buze, uneori rimel- sau mascara cum se zice mai şmecher, uneori fond de ten- după vreo 2 zile nedormite.
Niciodata nu ai face/spune/purta… – haine a la piţipoance.
Original – posibil, nu ştiu.
Parfumul preferat – Expose Christina Aguilera
Reguli – nu suficiente.
Shopping – mereu.
Teatrul – da, de câte ori am ocazia.
Tentaţii – ciocolata.
Ţinuta preferată – blugi, tricou şi bascheţi.
Vacanţa perfectă – Pentru totdeauna PARIS.
Ziua de naştere – 18 Decembrie.
Leapşa fuge la cine o vrea 😀
Azi m-am extenuat la piscină. Am înnotat până am simţit cum energia mea scade considerabil până se pierde de tot. De ce? Simţeam nevoia de a elimina într-un mod nervii/dracii/supărarea pe care i-am acumulat în cursul a 2 zile. Probabil că şi postul ăsta m-a făcut să îmi dau seama că am un pic mai mult de rasism în mine…
Nu îmi pasă…am ajuns în acel punct în care pur şi simplu sunt indiferentă la părerile altora.
Ieri am primit o veste care m-a lăsat mască, care m-a făcut să am lacrimi în colţurile ochilor- am promis să nu mai plâng, nu merită!
În fine!
Şi pe lângă turele chinuitoare de piscină am înghiţit o groază de apă- şi mai ales a intrat pe nas…DAAAAAAARRR!!!Ce lmai mult mă enervează apa din urechi pe care nu ştiu cum să o scot.
Sunt mândră de mine totuşi că am învăţat cât de cât cum să “calc”apa. Sper că fac şi bine…detalii, detalii
După aia m-am băgat la bulbuci şi am stat ca o legumă fiartă. A fost minunat! Simţeam cum bulbucii pun stăpânire pe mine şi îmi masează şi cea mai nesemnificativă parte. Era perfect!
Abia aştept mâine să mă duc la sală să îmi rup gâtul pe aparate 😀
Să alerg pe bandă şi să ascult melodia asta:
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=hOTYaJNgWzA]
VIA: CZA!
P.s: beau ceaiul de seară.
Azi am fost pentru prima dată la piscină- aşa e mai cuuul- şi la jacuzi- deja mă simt ca o piţi.
M-am chinuit că înnot ca o focă beată dintr-un capăt într-altul al bazinului, după care m-am relaxat vreo 15 minute în bulbuci. A fost minunat.
Acum simt că zbor…de-al dracului că nu mă mai interesează nimic…
Am observat o chestie cât se poate de ciudată: oamenii ies în fiecare vineri, sâmbătă şi duminică în baruri, cluburi, terase, etc. Întrebarea mea este: DE CE?
Ce are dacă stai în casă la un film sau…pur şi simplu cu familionul?
Cineva mi-a spus că sunt ca o tocilară care nu are o viaţă socială prea activă.Mmmm având în vedere că eu în cursul săptămânii sunt numai pe drumuri la sfârşitul săptămânii nu vreau decât să stau în pijamale până la 12, să iau micul dejun şi prânzul în pat. Fără nicio grabă, fără nimeni care să mă streseze.
Îmi place să mă uit la filme până seara târziu cu nişte floricele, pufuleţi sau orice altceva…
Nu sunt fană cluburilor- prea mult fum, prea multe pipăieli, prea mulţi beţivi.
Aveam o perioadă în care ieşeam cu gaşca destul de des prin cluburi sau baruri, dar acum…
Pur şi simplu sunt plictisită de locurile alea 4/4 cu muuult fum…
Pe terase mai înţeleg: este vară, este cald, vreţi să vă răcoriţi… la fel ca şi în baruri- alea pentru nefumători- la naiba în puii mei eu sunt nefumătoare.
Îmi plac ceainăriile- sunt relaxante.Fără zgomotul ăla stresant al duduilor sau fără telefoanele cu manele ieftine.
Deci până la urmă: de ce vă place să mergeţi prin cluburi/ baruri/ terase, etc?
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=dgt416S_NC8&NR=1]
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=hBJlv2tQfKs]
A fost odat-un vis frumos, un vis frumos
Cu un baiat si-o fata,
A fost un vis cam dureros, cam dureros,
De te ranesc ma iarta.
A fost un vis crescut in munti, crescut in munti,
Nascut la o cabana,
Umbrit de brazi inalti, carunti, inalti, carunti,
Ce astazi se destrama.
Voi ce va destramati, usor va destramati,
Voi, vise pe poteci (pe poteci)
In amintirea muntilor, a muntilor
Sa dainuim pe veci, sa dainuim
di-dim di da-di-dam-di-dam
di-da-di-dam di da di da-di-dam
oooo
da=di-dim di da-di-dam-di-dam
di-da-di-dam di da di da-di-dam
da-dam-dam dam
A fost odat-un vis frumos, un vis frumos
Cu un baiat si-o fata,
A fost un vis cam dureros, cam dureros,
De te ranesc ma iarta.
dam di-dim di da-di-dam-di-dam
di-da-di-dam di da di da-di-dam
oooo
da=di-dim di da-di-dam-di-dam
di-da-di-dam di da di da-dï-dam
da-dam-dam dam
Aseară am fost la Teatrul Act, piesa “Netotu”- piesă recomandată de o colegă de facultate.
Ce impresie mi-a lăsat?
Ghimpel, prostul satului -interpretat de Marius Damian a fost mai mult decât genial! Pentru prima dată am stat ca pe ace la o piesă.
Spectacolul este o adaptare dramatică realizată de regizorul Cristian Juncu după texte de Isaac Bashevis Singer (Ghimpel Netotul) şi Jean Claude Carriere, iar interpretarea îi aparţine lui Marius Damian.
“Netotu'” prezintă viaţa dintr-o comunitate evreiască văzută prin ochii prostului satului, memorabil jucat de câştigătorul din 2004 al Marelui Premiu al Galei Tânărului Actor de la Mangalia.
Un spectacol despre nedreptate, Dumnezeu, dragoste şi inocenţă.
Un “unu la unu” cu spectatorul, care emoţionează cu mijloace extrem de simple şi sincere.
Este prima dată când am mers la ceainăria de la teatrul Act şi mai mult ca sigur că nu va fi şi ultima. Atmosfera este minunată, îşi induce o stare de relaxare deplină. Este ca o altă lume, o lume în care scapi de grijile cotidiene, de zgomotul uneori enervant al Bucureştiului. Acolo domnesc numai aromele ceaiurilor care parcă îţi trezesc simţurile. Muzica şi decorul sunt ultimele care întregesc acest mic univers numit : Teatrul Act.
Abia aştept să mai trag o fugă să comand un ceai şi să savurez o piesă minunată…
P.S: am uitat de prăjiturele…sunt minunate!!Ca la mama acasă!
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=GeILGX3nN0U]