Nietzsche a murit

Archive for the ‘zilnice’ Category

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=MBpyuYgfCWA]

Papa, Why Do You Play
All The Same Old Songs
Why Do You Sing
With The Melody

Cause Down On The Street
Somethings Goin’ On
There’S A New Beat
And A Brand New Song

He Said
In My Life, There Was So Much Anger
Still I Have No Regrets
Just Like You, I Was Such A Rebel
So Dance Your Own Dance, And Never Forget

N’Oubliez Jamais
I Heard My Father Say
Every Generation Has It’S Way
A Need To Disobey

N’Oubliez Jamais
It’S In Your Destiny
A Need To Disagree
When Rules Get In The Way
N’Oubliez Jamais

Mamma, Why Do You Dance
To The Same Old Songs
Why Do You Sing
Only The Harmony

Down On The Street
Something’S Goin’ On
There’S A New Beat
And A Brand New Song

She Said
In My Heart Theres A Young Girls Passion
For A Life Long Duet
Someday Soon
Someone’S Smile Will Haunt You
So Sing Your Own Song And Never Forget

N’Oubliez Jamais Page 2
I Heard My Father Say
Every Generation Has It’S Way
A Need To Disobey

N’Oubliez Jamais
It’S In Your Destiny
A Need To Disagree
When Rules Get In The Way
N’Oubliez Jamais

What Is This Game
Searching For Love Or Fame, It’S All The Same
One Of These Days You Say That Love Will Be The Cure
I’M Not Sure

N’Oubliez Jamais
I Heard My Father Say
Every Generation Has It’S Way
A Need To Disobey

N’Oubliez Jamais
It’S In Your Destiny
A Need To Disagree
When Rules Get In The Way
N’Oubliez Jamaïs

Astăzi chiar nu mă aşteptam să am o zi prea grozavă. Mă aşteptam să mă cert cu şeful, să mă dezamăgesc, dar se pare că nu a fost aşa.
Am reuşit să îmi impresionez şeful, am zâmbit mult şi…cireşica de pe tort a fost când m-a rugat un alt blogger să scriu ca guest un articol pentru blogul său.
Am simţit cum inima a început să îmi bată din ce în ce mai tare de fericire. Este prima dată când cineva mă roagă să scriu chiar şi ca guest pe un alt blog. Este o senzaţie de nedescris, este o plăcere şi un sentiment de împlinire. Este pe puţin una dintre cele mai bune şi frumoase lucruri păţite în ultima lună. Acum am de ce să zâmbesc

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=zbY8Tn-LD1U]

Spuneam în trecut că nu o să mai beau şi că o să am grijă de mine…NU! Nu mai am de gând să fac asta.
Aseară m-am îmbătat atât de tare încât nu am mai fost în stare de nimic…m-am culcat cu speranţa că nu o să îmi fie rău ziua următoare.
Motivul?
Păăăi cred că s-au adunat atât de multe încât am simţit nevoia ca pentru o seară să uit de toate şi de toţi, să uit ca EL m-a dezamăgit [nu că asta ar mai conta pentru tine dragul meu,nu?], să uit că unii oameni au prin vene ură şi să uit pentru o noapte de mine.
Rezultatul? Un somn atât de lin şi de plăcut încât nu mi-ar mai veni să mă culc “trează”.
P.s: îmi cer scuze că nu m-am ţinut de promisiune
P.s 2: m-am certat cu P pentru postul anterior…

Dacă ar fi să dăm o definiţie persoanelor cu caracter infect ar trebui să avem liber vreo 10 zile de la muncă şi vreo 100 de pagini goale pentru completare.
Aceşti ţărani- şi nu fac referire la oamenii din mediul rural care ne ajută cu mâncarea- suferă de lipsă de bună creştere. Este într-adevăr destul de complicat să îţi educi neuronii să se poarte adecvat. Este şi mai greu să accepţi educaţia primită de-a lungul vieţii, asta ca să nu spun de regulile de genul: am păţit ceva trag o linie şi scriu concluzia şi rămân cu ea.
Am început să fiu dezgustată de mârlănia şi prostia unor oameni care se cred mai semnificative decât vedetele de carton de pe meleagurile noastre. Desigur că o astfel de atitudine nu este greu de obţinut, dar este dificil de scăpat.
Un alt lucru important ce trebuie menţionat în cazul acestor persoane este limbajul. Jignirile sunt nişte lucruri absolut normale şi fireşti. Dacă nu ai în limbaj un vocabular minim cu jugniri atunci este clar că persoana respectivă încă mai are şansă să scape. Dar, din păcate, de cele mai multe ori aceste excepţii de la regulă nu prea există.
O altă problemă a acestui subiect o reprezintă metoda de învingere şi de eliberare din această atitudine. Cam complicat aş putea spune. Dacă mediul în care trăieşti este exact cel pe care ţi-l doreai poţi fi sigur/ă că şansele de a scăpa de prostia din dotare sunt slabe, aproape inexistente

Mulţumesc ZOSO!

Mă enervează la culme când se mai trezeşte câte o persoană din asta care să îmi spună: de ce dracu ţii regimul? Nu vezi că îl ţii degeaba şi multe alte răutăţi de acest gen.
Dragii mei vă explic pentru ultima dată: eu regimul ăsta îl am din motive STRICT MEDICALE! Am şi ditamai dovada care să ateste că sunt obligată să respect cu stricteţe un regim. Nici mie nu îmi place ideea de a renunţa la ciocolăţica zilnică sau la diferite alte prostioare care îmi plac, dar când vine vorba de SĂNĂTATEA MEA las totul deoparte.
Sunt curioasă cât timp o să mai dureze răutatea unora.

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=B8XC7idFyvE&feature=channel]

Pe melodia asta mi-am băut eu sucul de fructe, în pijamale la geam…cea mai frumoasă dimineaţă.

Într-o lume atât de gri şi de lipsită de fericire nişte oameni nefericiţi caută o ultimă speranţă, o ultimă urmă de fericire.
Au uitat să râdă, au uitat să plângă, au uitat să fie oameni, au uitat să iubească şi să ierte.
Într-o lume atât de gri şi de lipsită de fericire nişte oameni nefericiţi au găsit o ultimă rază a vieţii. Ei au învăţat să trăiască, să fie ei înşişi, să fie sinceri.
Într-o lume atât de gri şi de lipsită de fericire nişte oameni nefericiţi au găsit o ultimă rază de speranţă.
Într-o lume atât de gri şi de lipsită de fericire nişte oameni nefericiţi şi-au redescoperit fericirea.

De când cu regimul ăsta am ajuns să fiu foarte pofticioasă, dar rău de tot. Din fericire reuşesc să mă abţin de fiecare dată să nu gust câhurile neindicate de medic.
De curând am tot dat la muncă peste o tipă mai…plinuţă aşa din fel. Şi am observat o chestie tare ciudată la ea: se plânge că s-a îngrăşat în timp ce muşca cu pasiune şi poftă dintr-un sandwich. Păăăi să îmi fie cu iertare, dar tu cum vrei să fii mai puţin plinuţă dacă te îndopi cu toate tâmpeniile?! Ştiu că acum par maniacă după regimuri şi toate alea, dar măcar eu îmi doresc şi lupt să am acel lucru.
Nu înţeleg femeile astea care se plâng că “vai m-am îngrăşat, vai cât m-am făcut” şi tot aşa, dar pe de altă parte iau micul dejun, prânzul şi cina la mc’donalds.
Culmea ironiei este că prietenele lor pentru a nu le jigni pe individe le spun: “ce ai fată? Că nu te-ai îngrăşat, arăţi chiar bine!”
Eu îmi amintesc de o discuţie cu o prietenă de-a mea, una mai veche
“Fată ne-am făcut amândouă cât vacile”
“Da mă, dar eu tot nu renunţ la îngheţată”
“Fată, dar chiar suntem cât vacile. La regim cu noi.”
În luna următoare eram amândouă la regim, alergând şi poftind la îngheţata de la mc. Acum suntem cliente fidele mâncării sănătoase şi a mişcării. Ea din fericire are spaţiu suficient cât să ţină şi o bicicletă medicinală, în timp ce eu îmi rup şalele lucrând diferite exerciţii. La sfârşitul anului vedem care a câştigat în lupta cu kilogramele adunate după mesele de la mc.