Archive for the ‘Traian’ Category
Buuunnn!!!Nu ştiu ce să scriu…sunt cam foarte ruptă în gură de oboseală. Pot spune doar că Moby a făcut cel mai tare show EVER!!!!
Ayo m-a dezamăgit complet- nu are nicio treabă cu muzica sau cu ce se mănâncă. Gâfâia în ultimul hal în timp ce fredona alte melodii decât ale ei.
P.s: poze super şi filmuleţe găsiţi aici
Buuun! Cu ce să încep? Păăăi: CAANICULĂĂĂĂĂĂĂĂĂĂ!!!!! Am simţit că turbez. Transpiram prin toate orificiile, ne bătea soarele fix în căpăţâne.
Încep “Snails”. Nu ştiu dacă sunt sau nu români, dar au cântat okey.
După ce au terminat delir mare printre muieri: Vine Patrice. WOW!!! YEY!!!!
Ne aşezăm părţile dorsale undeva unde să pot vedea şi eu şi începe. Am uitat care a fost primul cântec, dar oricum omul a făcut un show de zile mari- bă unii artişti chiar ştiu să cânte live. În timp ce îmi fâţăiam bucile pe acolo am început să îmi trimit mesaje cu Chris [îmi pare rău că ai plecat la Galaţi din acel motiv…ata ete…maybe next time].
Deodată hopa nişte picături de ploaie. Ne-am zis: băi ăsta face dansul ploii cu noi. Ete draci! Îl iau pe frate’miu de o mânuţă şi mergem la “pipi” [=))]. Oameni buni până să mă reîntorc a început o ploaie de mă dărâmau picăturile. În 2 secunde m-am udat până la piele şi îmi pare rău că nu am făcut o poză- aveam tricoul cu Arhi ninja… poate data viitoare.
Băi acum ştiţi ce a fost mijto? Că deşi ploua nesimţit de puternic şi bătea vântul lumea dansa pe melodiile lui Patrice.
După ce a terminat ne-am adunat să ne uscăm…pe dracu! Am fost nevoiţi să ne cumpărăm tricouri noi pentru că nu mai puteam de frig. Ne-am tras saci de gunoi în cap şi am plecat la “The Killers”.
Toate bune şi frumoase.
Niciodată nu i-am ascultat, dar au făcut un show de m-au lăsat mască. Solistul cânta perfect- în condiţiile în care făcea stânga- dreapta pe scenă, iar nenea de la tobe a rupt gura târgului cu un solo de zile mari. Am stat în picioare suficient cât să încep “da’ mai stăm? dar când plecăm? nu vă dor picioarele?”
Buuun şi acum chestii care m-au făcut să râd şi să plâng:
1. am văzut ŞI piţipoance
2. unul de la gardă mi-a zis: “AI VOIE CU APARATUL FOTO, DAR NU AI VOIE SA FACI POZE” ĂĂĂĂĂĂĂĂĂĂĂĂĂĂĂĂĂĂ PIFTIM?
3. mâncarea este al dracului de scumpă, dar bună
4. vă recomand să nu vă duceţi la pipi
5. să aveţi schimburi
6. am răcit…şi mă aşteaptă zile crunte.
Ete şi câteva poze.
Şi pe final: aşa arătam după ce m-o udat până la piele:
Ne vedem şi azi tot acolo 😀
Învăţaţi să gătiţi cu Dugy
Un blog în genul Curvette
Câteva idei despre moartea lui Michael
Despre un forum interesant
Bunătăţi permise vara
A întâlnit şi români fericiţi
O duminică placută!
Cică joi, dacă nu mă înşel, o să fie balul de absolvire al facultăţii mele minunate. Ce fericiiiiiireeeeeeee!!! Scuzaţi-mi tonul atât de ironic. Nu mă duc, nu am de ce să mă duc. Timp de trei ani am stat printre ipocriţi, falşi, panarame, misogini, ţaţe, bârfitoare şi pupincurişti. DA! Asta este părerea mea. De asta am refuzat să merg la petrecerile organizate, de aia am refuzat să particip la tot felul de activităţi cu “grupul”. Pe faţă se pupă şi se iubesc şi pe la spate se mănâncă unii pe alţii de cur. În facultatea nu mi-a plăcut să fiu deloc o parte a unui grup, preferam să fiu un outsider, o străină, o necunoscută. Urăsc când aud : “Ce mai faci? Nu te-am mai văzut de mult” şi nici măcar nu îmi ştie numele. Urăsc să fiu o marionetă în jocul ăsta sec al socializării doar de dragul de a mai cunoaşte pe cineva. Rar am fost interesată să cunosc oameni noi şi asta pentru simplul motiv că mă mulţumesc cu cei 4 prieteni pe care îi am. Nu sunt sociabilă, nu îmi place să fiu. De ce să îmi discut viaţa, sentimentele, trăirile cu un străin?
Asta este şi balul…deşi cred că ar trebui să fie unul mascat…fiecare o să îşi poarte cea mai frumoasă “mască”, cea mai “colorată” sau celebră mască. Doar doar o să mai impresioneze pe cineva. Atâta falsitate nu am văzut în viaţa mea…atâtea “reclame false” la adresa cuiva nu am mai văzut în viaţa mea.
DA! Sună a frustrare acest post…şi este o frustrare pentru simplul fapt că m-am săturat de acest mediu, de acest colectiv care nu a făcut nimic timp de 3 ani, un colectiv care a vrut să fie un tot unitar şi a ajuns să se certe pentru nişte nimicuri. Nu îmi pasă ce o să creadă alţii, m-am săturat, m-am săturat să dau explicaţii…de ce fac aia sau de ce o fac pe ailaltă, m-am săturat să vorbesc despre relaţiile mele, despre relaţia mea, despre ei sau EL. Nu am ce să zic. Nu vreau să am ce să zic.
P.s: Mamă nu o să regret că nu m-am dus la bal…prefer să îmi iau bluza aia mişto de care îţi spuneam decât să mă duc o seară la un restaurant unde îşi extrag oxigenul piţipoancele de Bucureşti.
În sfârşit libertate…cel puţine pentru ziua de azi. Mâine o luăm de la capăt, alt examen, alţi nervi, alte înjurături. Din fericire pentru mine azi am primit minunata veste că am mai luat 2 examene. Sunt atât de obosită încât nu mai sunt capabilă să mă bucur. Abia Vineri- sau cel puţin aşa sper- o să pun punct la toate examenele din ultimul an. Ce îmi doresc după asta? O lună de linişte. După aia mă angajez şi între timp lucrez la licenţă. Am decis să o las pe februarie. Medicul mi-a dat un sfat destul de…dur: ori o dai atunci, ori te revăd şi de data viitoare băgăm perfuziile.
Am fost exagerat de “fericită” când mi-a spus asta. Parcă îl şi aud: “organismul tău este sub nivelul mării…ţine-o tot aşa şi nu o să mai fii în stare să mergi singură pe picioare…pe propriile picioare”. I-am zâmbit sec şi m-am scuzat. Ce aş putea să fac mai mult? Probabil că în viitorul cel mai apropiat o să mă lovesc de atitudinea părinţilor mei care vroiau să termin anul ăsta, dar …sunt incapabilă să mai lucrez şi la licenţă.
O prietenă care m-a văzut de curând s-a speriat. Eram galbenă la faţă, cu cearcăne şi abia abia ţinându-mă pe picioare. Şi-a făcut datoria de prietenă foarte bine când m-a mustrat. A spus că e vorba de sănătatea mea…nu de o lucrare cu care oricum toţi se şterg la cur cu ea. Are dreptate, dar…
cel mai mult acum îmi e dor să simt valurile de la mal, să simt nisipul, să mă duc la munte şi să stau întinsă pe iarbă, să mă ud de la rouă…vreau libertate…vreau o lună în care să dorm până la 1 ca să mă trezesc şi să mă culc la loc…oooohhhhhhh daaaaaaaa
Posted in esenta, familie, gaşca, medici, proiecte şi nopţi nedormite, reguli, sesiune, zilnice | No Comments »
Primul a fost: Medea goes to jail. Deşi multă lume îl lăuda mie mi s-a părut jalnic. Atât am de zis la el.
Al doilea: RocknRolla. Seamănă un pic cu Ocean 11,12,13…nu ştiu de ce, dar asta mi se pare. Merită văzut? DA! Cel puţin dacă eşti atras de filmele cu o oarecare “aromă” englezească.
Recomandarea altuia? Conform spuselor lui TheHeartCollector: e puţin cam dubios!
Deeeci? Vi-l recomand cu mare căldură!
