Nietzsche a murit

Archive for the ‘noi doi’ Category

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=hBJlv2tQfKs&hl=en&fs=1]

am primit de la Ovidiu o noău leapşă.să intru în al 4-lea folder cu poze şi să pun a4a poză…şi să o explic:
-folderul se numeşte paris
-poza img_0499
-este o clădire din centrul de afaceri din paris…
cam atât
leapşa merge la: Cora, Ramonelu şi Sunishine

De câteva zile viaţa mea este o nebuloasă. Nu mai ştiu ce se întâmplă cu mine…veştile mai mult rele decât bune nu au făcut decât să îmi zăpăcească şi mai mult minţile.
În încercările mele de evadare m-am trezit într-o lume pe care nu o mai recunosc.
Nu ştiu ce se întâmplă cu mine…parcă aş fi devenit EMO =)) …da! trăiţi să o vedeţi şi pe asta.
Totuşi în prostia mea [a se traduce: în disperarea de a atrage atenţie] am început să beau…iar…
În speranţa că numai aşa scap de gândurile tembele care se joacă îm mintea mea…
O prietenă m-a sunat disperată după ce şi-a dat seama ce fac…dădusem deja nişte vin pe gât…nu ştiu cât eram de conştientă..ştiu doar că lacrimile curgeau pe obraji destul de abundent…
Sănătatea mea este precară…iau antibiotice…şi le amestec cu vin? BRAVO MIE! Trăiesc un coşmar…sau asta cred…de fapt eu ce mai cred? Că în momentul ăsta gândurile îmi sunt cam tulbure…fie de la vin, fie de la nesomn, fie de la stomac care de vreo 4-5 zile îmi tot cere de mâncare şi eu sunt prea obosită psihic şi fizic să îl mulţumesc.
Am purtat o luptă degeaba…mi-am dedicat inima unor luni de minciuni…uneori prea plăcute.
Ştiu că tu o să fii primul care o să mă judece şi o să îmi spui că din vina ta sunt aşa…poate…nu ştiu…creierul meu refuză să mai proceseze orice informaţie primită…
Trec prin clipe de coşmar…sau eu le fac să fie de coşmar? Nu ştiu…nu mai ştiu nimic…ştiu doar că trebuie să mă apuc serios de învăţat să iau licenţa…anul trecut îmi înnecam amarul în muncă- eram mereu la muncă şi nu îmi păsa…la fel cum nu mi-a păsat când am leşinat, când am ajuns la spital şi medicul mi-a zis că încă o criză din asta şi am dat de dracu…
Anul ăsta sunt decisă să mă pierd în cărţi…în tot ce înseamnă şcoală…şi cine ştie poate într-un final o să îmi iau zborul şi o să plec naibii de aici…departe de toţi şi toate…
Cică distanţa face bine…pe dracu! E nevoie să văd un singur lucru care ne lega la un moment dat şi să revină toate amintirile…toate sărutările, îmbrăţişările….şi vreau să cred că pe undeva şi minciunile.
Blondy îmi spunea că o să trec şi peste asta…aşa cum am trecut şi peste celelalte rahaturi din viaţa mea…
Doar că acum s-au adunat prea multe…prea multe lucruri care mă fac să mă gândesc serios la viaţa de câcat pe care o am…sau poate o fac eu să fie…
Ştiţi care e defectul meu? Mereu mă ataşez de oameni…prea repede…nici nu apuc să îi cunosc suficient că deja încrederea mi-o pun pe o tavă…
Mulţi au ştiut să profite de ea…prea mulţi…toţi…
Acum mă trezesc într-o lume în care sunt singură…toţi au găsit acel ceva de mult căutat…în timp ce eu mă pierd printre paharele goale de vin…
Caut fericirea în orice om…am ajuns să fiu dependentă de fericire..caut cu orice preţ o bucăţică de atenţie…şi peste ce dau? Dorinţe morbide…
Sunt sătulă de viaţa asta…este prea ieftină…prea simplă… unde sunt dorinţele mele de altă dată? Când îmi doream să văd lumea, să fiu mereu împlinită…să am orice, oricând, oricum si pe oricine.
Totuşi am primit o palmă prea dură de la viaţă…şi uneori regret…am greşeli…sunt om…de ce plătesc atât de scump pentru ele?
Unde mai este dorinţa de a fi iar cea din trecut? Cred că pe undeva s-a pierdut…sau i-am dat drumul…i-am dat drumul cu prima noapte petrecută împreună…
Spui că vrei să fim prieteni…am destui…eu am nevoie de un om care să mă alinte, să mă ţină în braţe, să mănânce din aceeaşi farfurie cu mine…
Să îmi gătească şi să nu dea foc la bucătărie…unde sunt toate lucrurile astea?
Unde s-au ascuns?
Unde s-au pierdut?
De ce le-am dat drumu?
Nu este corect! Le vreau înapoi…vreau totul înapoi…îmi vreau mândria înapoi! Mi-ai luat-o când ai plecat!Dă-mi-o înapoi!!!!NU E A TA!
Nimic din mine nu mai este al tău…dă-mi totul înapoi! Nu ai voie să mi le iei…erau ale mele…de ce nu vrei să mă înţelegi?
Eu acum plâng de dorul lor…te rog dă-mi-le înapoi…fie-ţi milă de mine şi dă-mi-le.

Citeam la Dani despre subiectele tabu…
despre ce se intampla intre 4 pereti intre un el si o ea.
acum sa imi fie cu iertare, dar cati dintre voi au curajul sa recunoasca 100 % ce fac si ce nu fac in intimitate?
eu sunt sigura ca majoritatea au cel putin un mic secret murdar pe care nu il dezvaluie. un lucru pe care il tineti numai pentru voi.
de ce?
de ce au aparut aceste subiecte tabu?

ca sa vedeti! religia isi baga nasul peste tot.
nu este de mirare ca a devenit o moda sa iti exprimi sentimentele intre 4 pereti si atat. nu spun acum sa incepi sa ai orgii in plina strada, dar sa nu se uite lumea ciudat la tine cand le spui ca ieri ai “pacatuit” de vreo 3 ori cu iubitul/ iubita tau/ta si ca nu regreti nici macar o clipa.
eeeh ce stim noi, nu?
stim ca trebuie sa ne ascundem si sa tinem numai pentru noi…sa nu experimentam si eventual sa ne casatorim virgini ca doar asta spune biserica…si biserica spune numai lucruri bune…
sunt curioasa cata vreme o sa mai fie frica asta de libertate?

Din pacate Ovidiu nu a mai putut ajunge in Galati…si mie mi-e dor rau de tot de el…:-<
au trecut ceva zile de cat nu l-am mai vazut- mai precis: 5 ZILE!!!mi se pare o eternitate….:-<
abia astept sa ma intorc in Bucuresti si sa stau 24 de ore [pe putin] numai cu el…sa stam in pat, sa ne batem cu popcorn, sa ne uitam la filme, sa ne gadilam si sa facem prostioarele pe care numai noi stim le facem…

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=UnYolZms5JY&hl=en&fs=1]

Miercuri vine Ovidiu in galati…mare teroare pe capul meu…
stau si ma gandesc cu groaza cum o sa reactioneze daddy…sau muter…olea doamneee!
anyhow!
aseara nici bine nu am intrat pe usa ca m-au si luat la intrebari…asta ca sa nu ii zic tortura.
spre seara cand se potolisera lucrurile a inceput daddy: pai cum sa doarma el cu tine in pat? nu exista asa ceva!
am incercat eu sa ii explic cum sta treaba ca eu nu mai am doi ani si ca ar fi cazul sa o lase mai moale cu regulile de genul asta pana cand aud: doamne ce imi place sa te oftic…
am zis ca innebunesc. dupa ce ca [scuze cacofonia] am inima cat un purice mai face si daddy mistouri de mine…ce placere pe capul meu,nu?

Vorbeam in seara asta cu Ovidiu despre casnicie. el nu vrea sa se insoare niciodata, pe cand eu…da. nu acum, nu in urmatorii 5-10 ani, dar intr-o zi da.o sa para ca sunt egoista, dar eu imi doresc enorm sa ma vad in rochia ai alba, sa fiu in centrul atentiei pentru o zi.sa stralucesc pentru o zi, o zi diferita de cea de nastere…
el spune ca dragostea este aceeasi fie ca semnezi o hartie, fie ca nu o semnezi. eu nu sunt de acord cu asta. cred ca o sa vina si pentru mine acea clipa, cand o sa zic cu tarie la starea civila “DA” pentru ca stiu ca omul din dreapta mea ma iubeste si merita sa imi sacrific libertatea…
casatoria pentru mine este gestul suprem…ca ii arati ca o iubesti cu adevarat- si aici nu ma gandesc la relatiile fugitive: gen: ne stim de un an ce sa facem? hai sa ne casatorim!nu! zic de relatiile care s-au construit de-a lungul anilor…dupa 5,6,7,8,9,10….
nu stiu
poate am eu piticii mei la cap
dar eu chiar vreau sa ma marit…nu acum, ca nu as fi pregatita, dar pe viitor da

CUI? MIE SI NORMAL!!! AAAH SI NOUA DESIGUR!
23 DE ANI
CE VARSTA FRUMOAAASAAA- SUNT BABA STIU!!
2 LUNI: CELE MAI FRUMOASE LUNI DIN VIATA MEA

au mai ramas: 7 zile pana cand
1. fac 23 de ani
2. facem 2 luni
me happy
pregatiti cadourile,da?:D

Dupa cum spuneam: m-am gandit sa ma mut. Unde? AICI! pe wordpress. motivul? probabil ca vroiam sa schimb decorul si in plus de asta ca am primit si recomandari de la d3m3ntial [http://www.danbrasov.ro/] sa imi fac de cap aici ca e mai tare…asa ca: INCEP!