Archive for the ‘dansez’ Category
A fost azi la cumpărături cu Creţuli- chiar dacă nu intra în program această activitate…ha ha ha! Cum a fost? Cumplit de enervant. De ce? Pentru simplul motiv că aşa se întâmplă la cumpărături. Ferice pe noi că ne-am găsit ce ne doream…sau relativ, cred!
Ideea este că, de fiecare dată când merg la cumpărături îmi fac mii şi mii de draci. De ce? Promovarea mascată a anorexiei. Nu o să îmi daţi dreptate, dar eu cred că ar trebui să vă gândiţi mai bine. Şi aici apelez numai la fete. Cum este când intraţi în magazin şi găsiţi numai mărimi infim de mici…
Am vrut să îmi iau şi o cămaşă….degeaba! Toate îmi erau mici…mici la bust. Înjuram în cabina de probă şi mă gândeam cum ar fi fost dacă eram PLATĂ. Găseam mereu bluze fără să îmi fac probleme. Ultima bluză cumpărată a fost cam acum o lună…şi nu e bluză, ci tricou. Ultima cămaşă cumpărată?! Hmmmmmm!!!! Pe puţin 6 luni. De ce? Nu îmi găsesc! Mă oftic rău de tot!!! Dar răăău de tot.
Mereu aud: vaaai!!! Eşti norocoasă :-@ NU! Nu sunt! Pentru că rar găsesc o bluză/ o cămaşă/ un tricou care să îmi vină. Mă apucă nebuneala!!! Eeeh! Detalii.
O altă problemă existenţială de-a mea este mica experienţă suferită azi. De fapt, experienţa asta mi-a arătat că sunt mult mai conştientă de anumite lucruri, sunt mult mai cu capul pe umeri decât mă aşteptam. Este puţin cam deranjant când ajungem[Creţuli şi cu mine] să rezolvăm problemele altora. Deranjant şi enervant. De ce? Pentru că nu suport să rezolv problemele altora. Atât vreme cât mie nu mi le rezolvă nimeni…eu de ce să fac acest “sacrificiu”?! Hmmm nu!
Cireşica de pe tort…alta decât mine a fost ultima fază păţită pe ultima sută de metri. Adică?! Păăăăi!!! Mă disperă rataţii care consideră că, fiind mari, îşi permit orice. Ce s-a întâmplat? Păi…ieşeam cu Creţuli din magazin şi am trecut pe lângă un tip care era cât noi două puse una lângă alta. Idiotul se opreşte, se întorace şi încearcă să mă apuce de sân. Eu să tubez. Îi pălesc vreo 2 palme şi ţip: BOULE!
Mă gândeam după asta la 2 chestii:
– fie ăla se întoarce şi îmi pocneşte una
– fie o să îmi strice toată ziua.
Hmmmm să vedem. Momentan am 2 ochi…neoblonaţi, dar ziua s-a cam buşit. DA! Este normal. Urăsc când păţesc faze de genul ăsta…şi din păcate se întâmplă destul de des…având în vedere că merg suficient de mult cu metroul, iar metroul este primul loc în care ai ocazia să fii pipăită…sau pipăit…depinde de orientările sexuale ale “agresorului”.
Per total?!
Mi-am luat nişte pantaloni super!
M-am plimbat ceva cu taxiul prin Bucureşti….Am trăit senzaţii tari cu un ţăran…
Am dormit 4 ore.
Acum sunt fericită, dar din nou, lipsită de idei.
Posted in Creţuli, dansez, esenta, gaşca, infectii ale societatii, mistere, noi, zapaciti, zilnice | No Comments »
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=3BN71i_9-dE&feature=related]
de Mihai Eminescu
Atât de fragedă, te-asameni
Cu floarea albă de cireş,
Şi ca un înger dintre oameni
În calea vieţii mele ieşi.
Abia atingi covorul moale,
Mătasa sună sub picior,
Şi de la creştet pân-în poale
Pluteşti ca visul de uşor.
Din încreţirea lungii rochii
Răsai ca marmura în loc –
S-atârnă sufletu-mi de ochii
Cei plini de lacrimi şi noroc.
O, vis ferice de iubire,
Mireasă blândă din poveşti,
Nu mai zâmbi! A ta zâmbire
Mi-arată cât de dulce eşti,
Cât poţi cu-a farmecului noapte
Să-ntuneci ochii mei pe veci,
Cu-a gurii tale calde şoapte,
Cu-mbrăţişări de braţe reci.
Deodată trece-o cugetare,
Un văl pe ochii tăi fierbinţi:
E-ntunecoasa renunţare,
E umbra dulcilor dorinţi.
Te duci, ş-am înţeles prea bine
Să nu mă ţin de pasul tău,
Pierdută vecinic pentru mine,
Mireasa sufletului meu!
Că te-am zărit e a mea vină
Şi vecinic n-o să mi-o mai iert,
Spăşi-voi visul de lumină
Tinzându-mi dreapta în deşert.
Ş-o să-mi răsai ca o icoană
A pururi verginei Marii,
Pe fruntea ta purtând coroană –
Unde te duci? Când o să vii?
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=TjiRstrijco&feature=related]
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=Wr-XlnZalWQ]
Nu! Nu mi-a revenit imaginaţia. Mai grav e că s-au reîntors insomniile…bine că stau în casă. Azi am dormit per total vreo 8 ore. Aseară? vreo 3 :))
În fine!
Na de colea o melodie 😀
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=y-LhyAVzDBI]
Bun! Sambata dupa amiaza si eu ma plictisesc de moarte…chiar daca am drept companie cutia cu servetele nazale si pastilele de raceala.
Mutand de la canal la canal am dat la “Schimb de mame”. Mare ti-e gradina doamneeee. Presupun ca stiti cam care este ideea: doua familii schimba mamele. De data asta s-au nimerit doua familii din mediul rural. Mentalitati cu totul diferite.
In fine! Nu despre asta vroiam sa va vorbesc, ci despre mentalitatile oamenilor de la mediul rural.
Am observat ca multi parinti crescuti la tara- cu sapa si discoteca isi cresc copiii in aceleasi conditii, fara sa fie interesati de viitorul odraslelor lor.
Exemplu: la 14 ani este destul de matura, poate gandi singura, se poate machia, se poate duce la scoala imbracata ca o papitoaica, poate iesi prin baruri si la discoteca. Viata se termina la 20 de ani cand se marita si la 22 de ani deja are 2 copii si inca unul pe drum.
Cam asa sta treaba in mentalitatea fetelor din mediul rural- nu generalizez. Sunt si cazuri care ies din tipar. La fel cum si la mediul urban se gasesc astfel de cazuri.
Pai! Eu la 14 ani habar nu aveam ce inseamna machiajul, discoteca sau barul. Prima bere am baut-o in clasa a 11a la balul verisoarei mele…deja aveam 18 ani- majora de mine :))
De unde apare totusi acest “virus” care distruge mentalitatile tinerilor? Pai in primul rand este dorinta copiilor de a “parasi cuibul”. Cineva imi spunea ca primul motiv il reprezinta parintii: daca nu primesti sprijin din partea lor nu te arunci sa lupti cu viata. Gresit! Totul porneste de la initiativa copilului. Totul depinde de el, daca isi doreste sau nu sa depaseasca nivelul inferior al vietii sale.
Un exemplu bun il reprezinta COMUNITATEA AMISH. Cand copiii lor devin majori sunt trimisi in lume. Sa vada daca se pot adapta sau nu societatii moderne. Multi se intorc pentru ca nu se adapteaza stilului de viata, dar sunt si persoane care nu se mai intorc datorita stilului de viata pe care il adopta in afara comunitatii din care au facut parte.
Un alt exemplu: mama mea. Ea a crescut in mediul rural, dar nu a acceptat sa fie doar o simpla femeie de la tara, maritata cu un oarecare, sa aiba 10 copii si sa fie buna numai pentru treburile gospodaresti. A luptat si si-a indeplinit visul: sefa de promotie in liceu, bursa de merit la facultate- asta in conditiile in care era maritata si il avea pe fratele meu.
O prietena mi-a spus ca erau alte conditii. DA! Are perfecta dreptate: erau alte conditii, dar vointa este aceeasi. Sau mai bine spus visul este acelasi: sa scapi de la “coada vacii” si sa ajungi cineva.
Cand eram printr-a 5a si o luasem pe aratura cu scoala mama m-a amenintat cu: te duc la tara sa muncesti la coada vacii. M-am speriat atat de tare incat m-am apucat sa invat. Pana in clasa a12a am fost printre primii 5 mereu! Luam premii si invatam. Cred ca a fost cea mai infricosatoare “amenintare” primita vreodata.
Si, totusi, de unde apare aceasta “mentalitate stricata”? De ce tinerii nu isi doresc sa ajung undeva sus?!
Mereu am fost de principiul ca daca iti doresti ceva cu adevarat si lupti pentru acel ceva nu ai cum sa nu reusesti.
A fost comica reactia unui prieten de-al meu care mi-a zis ca el cand era mic vroia sa fie presedinte si sofer de curse. Cred ca se astepta sa incep sa rad de el, dar i-am tuflit un raspuns de genu: la faza cu sofatul nu vad de ce ar fi o problema, din moment ce acum conduci foarte bine, iar presedinte…potential ai! Si are, doar ca nu stie cum sa il “exploateze”.
Asta este marele defect al multor persoane! Spun: eeeh!!! Dar nu pot sa fac asta pentru ca sunt prost/proasta, nu am bani, nu am nu stiu ce. Adica! Se gasesc tot felul de scuze mai mult sau mai putin solide care sa “demoralizeze” personalitatea cuiva.
Ce vreau sa demonstrez cu asta? Pai nimic! Nu vreau sa conving pe nimeni, nu vreau sa ii fac pe oameni sa creada ca vor ajunge pe luna daca viseaza, vreau sa arat ca poti sa ajungi “un cineva” daca iti propui cu adevarat, daca lupti pentru acel vis al tau. Nu spune nimeni ca nu o sa te lovesti de niste greutati, dar asta e viata! Fie ca vrei, fie ca nu.
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=M9INVczSfnk&feature=related]Am cautat melodia asta …muuuulta vreme! Este preferata mea! O ascult de fiecare data cand vreau sa ma calmez. Si de data asta si-a facut meseria!
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=dmJQ569nmWE]