Ocazional in viata mea mai apare cate un flacau plin de energie si flirt.
Sunt amuzanti pana ma plictisesc de ei. Pentru ca majoritatea au acelasi text uzat. ” Sunt trist, iubita mea nu ma iubeste, m-am indragostit de tine, simt ca suntem suflete pereche etc etc”
Uneori ma amuz, uneori ii ignor, uneori ii pun la punct. Azi mi-a scris un tip cu care vorbisem la un moment dat, dar, pentru ca are iubita, i-am zis ca nu o sa iesim la o cafea decat cand o sa fie singur. Mai are sens sa zic ca voia sa bem o cafea la 12 noaptea?
Initial m-am simtit jignita. Apoi am inteles ca omul e plictisit si ca trebuie sa se descarce si el cumva. Si uite asa s-au aprins beculetele in capul meu. I-am explicat dragut ca eu nu sunt genul de femeie care sa accepte jumatati de masura, intalniri pe ascuns sau one night stands doar pentru ca el nu e fericit in relatia sa. Si cu siguranta nu mai accept astfel de compromisuri. Ultima data cand m-am lasat purtata de val am aflat ca tipul era insurat. E ok! Tin la viata mea.
Desigur ca au urmat clasicele replici: dar eu te plac, dar nu facem nimic, dar eu nu sunt fericit, dar eu pe mama si pe tata. Chestii fumate de mult timp. Ca vrea sa vorbim. Sigur! Putem vorbi si la telefon. Ca relatia e si nu prea e, ca e obosit si abia dupa 12 e liber. Pisi! Papusa draga! Eu am respect vis-a-vis de propria-mi persoana ca sa mai accept astfel de situatii care, de la bun inceput, sunt nasoale pt orgoliul meu.
Principiile pe care le-am dobandit in ultimii 4 ani de cand sunt singura au un cuvant de spus in deciziile pe care le iau. Nu imi place? Nu fac! Nu sunt de acord? Nu accept! Nu sunt fericita? Plec! Pentru nimeni si nimic nu imi mai sacrific timpul, energia sau iubirea. Egoism? Posibil! Am niste standarde mult prea ridicate ca sa mai fac greselile pe care le faceam in trecut.
Si da! Nu este o problema daca raman singura toata viata. Am zis, o zic si o voi zice mereu: Mai bine toata viata singura si fericita decat intr-o relatie si nefericita. Been there, done that!
Si nu! Nu cred ca iti invitii amicii de sex opus la o cafea la miezul noptii doar ca sa vorbiti.
Va pupa Cire!
Ma consider o persoana destul de deschisa la minte si accept multe lucruri. Pana intr-un punct.
De curand, am vazut pe site-urile de socializare o “invazie” a barbatilor care sunt femei. Toate bune si frumoase- pana la urma fiecare are dreptul de a-si alege drumul in viata. Dar! Si aici exista un mare DAR! Firme precum tampax ( tampoane) cer unui barbat trans sa fie imaginea lor. (wait! what?! but they don’t have …. what?!) Incerc pe cat posibil sa fiu deschisa si sa vad punctul lor de vedere, dar incep sa cred ca sunt depasita de aceasta lume
Si asta nu este tot. Tipul/tipa (sau ce pisici o fi) a participat la o discutie cu un alt/o alta tip/tipa despre feminitate si despre ce inseamna sa fii femeie. Wait! WHAT?! 2 barbati (din punct de vedere genetic) discuta despre ce inseamna sa fii femeie? Si discuta despre cum isi doresc sa devina mame. Wait! WHAT?! Tipul care s-a decis peste noapte ca vrea sa fie femeie mi se pare ca nu este parte din aceasta lume. Si-a creat propria ideologie/lume/univers. Sper ca vorbeste despre adoptie pentru ca, din punct de vedere fiziologic nu e posibil acest lucru.
Urmarind clipurile lui am realizat cat de mult jigneste si batjocoreste ideea de “a fi femeie”. Recunosc cu mana pe inima ca ma simt incredibil de deranjata de astfel de personaje. Sa nu uitam cum in 2015
William Bruce Jenner (aka Caitlyn Jenner) a fost numit femeia anului. Mi se pare ridicol si de plans cand vad astfel de stiri. Poate ca sunt inchisa la minte, poate ca sunt “rasista” (nici nu stiu care este termenul corect), dar pe cuvant ca nu inteleg. Cum poti fi pasiv la un asemenea personaj care jigneste (vrut sau nevrut) femeile. Ne prezinta ca niste fiinte simple, lipsite de esenta si cu agresivitatea la purtator.
Pe de alta parte, ma bucur nespus de mult ca lucrurile astea se intampla in state si nu la noi. Ca inca traiesc intr-o societate care nu este deschisa la astfel de …struto camile in gandire. Nu am nimic cu ei, dar imi doresc din suflet sa ramana acolo, in tara lor.
P.s: sunt curioasa cati si-ar mai dori sa fie femeie daca ar trece o luna prin crampele menstruale, starile de rau si banii aruncati pe tampoane.
Discutia care m-a semi traumatizat o gasiti aici
In ultima vreme am disparut in peisaj pentru ca… pai pentru ca s-a intamplat viata.
Read the rest of this entry »Sunt unele momente care determina parcursul vietii unui om. Cred ca tine de fiecare data ce si cat vrea sa invete din experientele trecute.
Mult timp am crezut ca am suparat karma pentru ca lucrurile nu se asezau deloc asa cum imi doream. Pana am realizat ca, de fapt, eu ma minteam ca vreau x si y lucru. Cand am devenit constienta de ce am nevoie cu adevarat totul a devenit clar si limpede. Si cumva lucrurile au inceput sa se aseze asa cum speram.
Lumea s-a uitat stramb la mine cand le-am zis ca vreau sa imi schimb viata. 5 zile a durat pana am luat totul de la zero. Cand am schimbat jobul, casa, orasul, inima. Am fost decisa sa fac pasul acela si parca totul s-a asezat strategic. La fel a fost si cu casa. In momentul in care m-am decis ca e momentul sa fiu la casa mea am gasit ce aveam nevoie la a 5a vizionare. Cand am pasit pragul am zis: e a mea! Fara doar si poate. Stiu persoane care cauta un apartamentul de peste 3 ani si nici acum nu au gasit.
Cand m-am decis ca vreau sa schimb macazul, ca am nevoie de o provocare in cariera, ca am nevoie sa evoluez si sa ma dezvolt stiti ce a facut karma? Mi-a scos in cale asta. O alta provocare pe care mi-o doream. Si este o senzatie de nedescris sa vezi cum totul capata contur. Acum 3 ani, pana sa ma reintorc in Bucuresti credeam ca este imposibil sa mai am asteptari de orice natura. Si acum? Sky is the limit baby!
Asa am realizat cat de mult ma iubeste Karma. Pentru ca de fiecare data cand imi doresc ceva cu adevarat, cand am nevoie de acel lucru ea ma ajuta. Si credeti-ma ca nu e senzatie mai misto decat asta. Da da! Haterii din spate spun: ce spune ma asta? Well! Pana la urma fiecare are dreptul la o parere. Stiti vorba aia: caini latra si caravana trece? Eh! Prindeti voi aluzia.
Sa credeti in Karma pentru ca ea sigur crede in voi
Va pupa, Cire
Zilele trecute am avut treaba la un service pentru electrocasnice si am fost martora la o faza dubioasa rau.
Read the rest of this entry »