Nietzsche a murit

Archive for the ‘Uncategorized’ Category

Cine ma cunoaste in realitate stie ca mi se aplica mult vorba: what you see it what you get. De cand sunt constienta de mine sunt asa. Nu manipulez oamenii din jurul meu, nu joc “jocuri” doar pentru a iesi mai bine dintr-o situatie. Sunt un om asumat, caruia nu ii este rusine sa admita cand nu stie ceva si, cel mai important, stiu sa admit cand am gresit.

Tocmai din aceste motive mi se pare atat de ciudat cand in calea mea ies oameni care sunt capabili sa calce pe cadavre doar ca sa apara intr-o lumina mai buna. Trist! De curand am auzit niste povesti legate de mine care, surprinzator, m-au amuzat. Care mai de care mai inflorita. Si de ce? Habar nu am. Poate pentru ca sunt o diva? :)) Radem, glumim! Desigur, dar cumva ma intristeaza faptul ca sunt astfel de oameni care, in loc sa se bucure de viata lor, cauta samanta de scandal in situatii unde nu vreau sa fiu implicata.

Uneori mi se pare ca ma reintorc in liceu (in cel mai bun caz) cand mergeam la profesori ca sa ” ne turnam”. Pentru ca nu stim sa ne purtam conform varstei din buletin. Eh! Citand din clasici: degeaba ai 30+ daca maturitatea emotionala este sub nivelul marii. Cumva este de asteptat ca oamenii nu merg pe aceleasi principii. Mi se pare trist, dar si amuzant cand astfel de oameni cred ca obtin o reactie. Cel mai simplu? Mergi mai departe.

Asa ca, dragii mei, asa cum spune si titlul, cand vine vorba de mine: ce vezi asta si primesti.

Va pupa Cire

Se pare ca a trecut ceva timp de cand nu am mai apucat sa scriu aici. Citand din clasici: s-a intamplat viata. In Ianuarie 2024 lucrurile luau o turnura asa cum nu ma asteptam. Se pare ca si Decembrie 2024 a avut acelasi plan cu mine. Cum sa fie un an linistit cand haosul e mai interesant?

Daca in relatia mea lucrurile merg firesc, normal si frumos, in viata mea lucrurile stau usor altfel. Nu ma asteptam ca Decembrie sa aduca pierderea unui om important din viata mea. Pe cat de sigura eram de faptul ca nu voi fi afectata de asta, pe atat de demoralizata, pierduta si trista am fost. Mi se pare usor haios cand ma gandesc ca lucrurile nu le vedeam deloc asa cum s-au intamplat.

A fost nevoie de o perioada sa imi revin. Si cred ca inca sunt in acest proces de vindecare/refacere sufleteasca. Norocul meu este ca am un partener care ma sustine, ma ajuta si ma motiveaza. Cumva am inteles ca, din toata nebunia asta, am un om langa mine pe care ma pot baza. Care nu doar ca a fost umarul meu pe care am putut sa plang, dar a avut o rabdare de fier.

Ce sa zic? A fost un an in care am pierdut, dar am si castigat. Cel mai mult ma bucura faptul ca, dupa multi ani, sufletul meu e linistit si impacat. Si asta va doresc si voua.

Sper ca 2025 sa fie o aventura mai “pe batraneste” asa. Nu de alta, dar mi’s intepenita de spate maica! 🙂

Va pup, Cire

In ultima vreme am tot vrut sa scriu despre una, despre alta, dar se pare ca viata a pus stapanire pe mine. De data asta am ales ca momentele minunate sa le pastrez cumva pentru mine si, cel mult, pentru oamenii apropiati mie.

Dupa un inceput de an tumultos, cu niste situatii pe care nu mi le-am dorit neaparat totul s-a asezat spre final de an. Viata mea este linistita, plina de iubire, intelegere si relaxare. Daca in Ianuarie nu stiam incotro sa o apuc Februarie si Martie au fost niste luni pline de ….. experiente cumva neplacute. Din Iunie totul a inceput sa se potoleasca. Deja in Iulie lumea mea era un roz adorabil. Am schimbat jobul, acum lucrand intr-un mediu unde sunt apreciata, unde sunt fericita si unde ma simt implinita.

La un moment dat lucrurile erau atat de fain aranjate ca parca nu stiam cum sa procesez intreaga experienta. A fost un an dificil? Cu siguranta. A meritat fiecare experienta, decizie, lacrima, zambet? Absolut! Nu regret nimic din ce s-a intamplat in acest an. Si abia astept sa vad ce imi rezerva viata in continuare.

Asa ca! Va doresc si voua toate lucrurile/trairile/experientele misto pe care le traiesc eu.

Va pup,

Cire

O sa prezint aici un subiect care se pare ca a starnit revolta in lumea barbatilor. Domnisoara Erika Isac a reusit sa puna un pic de sare pe rana domnilor macho (in teorie). Pentru cine nu stie este vorba de melodia “Macarena” in care se prezinta o realitate destul de cruda pe care o traiesc, din pacate, o buna parte din femei.

Incerci sa nu arunci cu ele in oameni :)) Glumesc! Sau poate nu.

Se pare ca universul are un stil foarte interesant de a te invata lucruri noi. Daca in trecut sustineam cu tarie ca nu acord o a doua sansa, de data asta se pare ca am ales alt drum.

Inca nu stiu daca este cel bun sau daca este ce am eu nevoie, cred ca timpul imi va arata asta. Paream debusolata si pierduta, pe alocuri trista, dar acum se pare ca se elimina treptat toate temerile/anxietatile pe care le aveam. De la drame pe care nu mi le doream in viata mea pana la discutii aprinse sufletul meu a trecut in ultimele luni prin toate senzatiile tari. O fi bine? O fi rau? Ramane de vazut. Ma bucur totusi ca am decis sa ofer o a doua sansa.

Si cand iei decizia asta spui de la bun inceput toate asteptarile, impui limite si esti mult mai deschis decat erai poate la inceput. O sa fie usor? Absolut deloc! O sa fie imposibil? Nici nu ma gandesc la asta. De un lucru sunt foarte incantata: ca am lasat o “amprenta” in vietile oamenilor si ca, fara pic de modestie, au realizat intr-un tarziu cine sunt cu adevarat.

Pentru restul exista Mastercard.

Va pupa Cire

2024 a inceput pt mine in forta. Daca amul trecut ma bucuram de omul care a aparut in viata mea, in 2024 am decis sa pun punct.

Motivele sunt nenumarate si fara sens sa le prezint. Consider ca am descoperit ca suntem 2 omeni diferiti, cu nevoi diferite, asteptari si realizari diferite. Si este ok! Sunt linistita cu alegerea facuta. Consider ca daca nu exista loc de crestere nu are sens convietuirea.

Poate parea egoism, poate parea ca aduc scuze, dar oamenii vin in vietile noastre cu un scop. Din pacate, experienta trecuta mi-a aratat ce am nevoie cu adevarat. Si asta este cea mai buna, intensa si satisfacatoare lectie pe care o puteam primi.

Nu regret, nu sufar, nu plang. Consider ca sufletul meu este mai important decat orice relatie sau legatura exterioara. Este cel mai sanatos lucru pe care un om il poate face.

Ce urmeaza? Nu stiu! Alte experiente? Alti oameni? Alte relatii? Posibil.

Doar cerul este limita, iar eu sunt aici pentru a-l cuceri.

Va pup, Cire

Anul asta a fost cu adevarat o provocare.

Am permis unor oameni sa ma dezamageasca-o lectie interesanta de care, se pare, ca aveam nevoie

Am revazut oameni misto care mi-au aratat ca inca mai exista umanitate

Am trecut printr-o operatie care m-a tinut cam 2 luni “prizoniera” in casa. Ce minunata a fost prima plimbare, cand am reusit sa merg 5000 de pasi. Atunci am inceput sa apreciez mult mai mult norocul pe care il am

Si nu in ultimul rand a aparut in viata mea un om care imi ofera tot ce aveam nevoie.

2023 a fost un an plin de experiente. Unele mai placutele, altele mai…ciudatele. Dar, spre deosebire de alti ani, am invatat sa ma bucur de ele.

Cu bune si cu rele 2023 a fost o lectie.

Din pacate sau din fericire in ultima vreme viata m-a pus in fata unor situatii destul de atipice. De la niste probleme de sanatate pe care urmeaza sa le rezolv in viitorul apropiat pana la niste probleme legate de corason. Macar cele din urma sunt usor de remediat.

Am fost prinsa in atat de multe proiecte incat am uitat complet sa mai scriu pe aici. Daca la inceputul anului eram nemultumita de faptul ca am prea mult timp liber acum lucrurile stau cu totul si cu totul diferit. Cumva aglomeratia asta ma ajuta sa nu ma gandesc la ce urmeaza sa se intample.

P a fost alaturi de mine in tot acest demers. Nu stiu cand a mai avut si el timp dat fiind faptul ca a fost atat de prins cu munca. Ce sa zic? Am sustinatori devotati.

Pana una alta va zic ca sunt bine si ca traiesc. Intens!

Va pupa,

Cire

Sunt clipe cand imi doresc ca viata sa fi venit cu un manual de instructiuni. Manual pe care sa il folosesti cand lucrurile nu sunt deloc roz.