Archive for the ‘infectii ale societatii’ Category
Nu stiu cati dintre voi ati vazut la tivi dar exista un model pe care toate “vedetele” il urmeaza:
– cati mai multi iubiti/ cat mai multe iubite
– casatoria
– copiii
– separarea/divortul
– amantii/amantele.
Daca o “vedeta” si-a rupt o unghie alte 10 vor aparea cu nu doar una, ci macar 4. Doamne fereste sa iasa una si sa spuna ca a mancat bataie. Ciupercile dupa ploaie sunt copii pe langa specimenele care vor iesi.
Da! Facem selectie, dar cred ca pana la urma o sa selectez butonul de inchidere a televizorului. Tot cartile sunt salvarea mea.
Nu stiu de ce inca ne mai agitam, enervam, suparam pentru rezultatul de la Eurovision. Este ca in fiecare an aceeasi politica. Anul asta, in schimb, parca a fost ciresica de pe tort. Nu am nicio problema cu persoanele care sunt sau se declara gay. E strict treaba lor ce fac in ograda lor, dar sa vii sa mi se expui asa… parca mi-a stat un pic in gat mancarea cand am vazut acel personaj. Nu sunt in masura sa judec omul sau gusturile sale, dar mi se pare ca nu mai exista o limita. Si de data asta a fost depasita.
Stiu ca nu sunt nici prima si nici ultima persoana care scrie despre acest subiect. Este din punctul meu de vedere gresit sa apari asa. Poate ca am o gandire eronata, dar nimic nu mi se pare mai hidos decat o femeie aranjata, fandosita, la patru ace si cu ditamai barba. Este scarbos!
Sunt oameni care il/o apreciaza si sunt oameni care il/o blameaza (inca nu e definit sexu asa ca le pun pe amandou) si cred ca a avut nevoie de ceva curaj sa faca asta. Curaj nebun si prostesc! O si fie linsat/a in presa. Asta e clar!
Cat despre dorinta noastra de a castiga Eurovisionul avem sanse: doar daca suntem singura tara participanta…si nici atunci nu e sigur
Desigur ca nici minorul din masina (locul din fata) care nu avea centura si avea undeva la pana 5 ani nu parea sa fie o piedica pentru acest domn. Se pare ca nu s-a gandit la faptul ca isi poate rani propriul fiu (sau nepot) prin nepasare.
Desi am tipat sa opreasca omul si-a vazut in continuare de drum. Am luat numarul GL79CAT si am sunat la politie. Un “organ al politiei” oarecum deranjat ca am indraznit sa il contactam in ziua care trebuia sa fie la gratar mi-a transmis ca fara martor nu face nimic. I-am spun domnului ca am martor, dar mi-a raspuns politicos: “daca nu v-a lovit nu putem face nimic”.
De unde si concluzia: pana nu te omoara pe trecerea de pietoni nu prezinti interes. Am incercat sa aflu ce pot face mai mult pentru a se lua masuri. Raspunsul domnului a fost: “uman va inteleg, dar legal in afara de o amenda pentru nerespectarea regulilor de circulatie nu pot sa dau”. Daca vreti veniti la politie sa dati o declaratie cu martorul si incercam sa il localizam.
Constat, din pacate, ca am ajuns intr-o situatie in care daca nu esti ceafa lata, cu un tupeu de nedescris risti sa fii omorat sau mai bine spus sa mori cu dreptatea in brate.
In acest moment, in dezamagirea mea, nu cer decat acest mail sa fie citit. Sa se stie ca inca sunt oameni care, desi reclama o ilegalitate, nu sunt bagati in seama pentru ca este mult mai simplu sa spui: “lasa asa ca oricum nu se rezolva nimic”.
Din fire sunt genul de persoana care lasa mult de la ea. Din comoditate sau pur si simplu nu imi place sa imi bat capul aiurea. Astazi, pentru prima data, am simtit ca imi creste tensiunea din cauza atitudinii unei domnisoare.
De ceva vreme merg la ElliteGym. Imi place mult! Au oameni pregatiti, au echipamente adecvate, per total este o sala care sa merite. Astazi in schimb m-a dezamagit. Enorm! De fapt domnisoara de la receptie a fost cea in cauza. A tras ea concluzia ca eu, venind mai devreme decat ceilalti din grupa mea de spinning, imi permit luxul de a incerca si alte aparate care nu fac parte din abonamentul meu. Intrebata despre acest aspect i-am explicat respectuos faptul ca stiu ce beneficii are abonamentul meu si ca singurul motiv pentru ca vin mai devreme este faptul ca eu nu sunt o persoana matinala si imi ia mult timp pana ma schimb, pana ma pregatesc. Deja ma simteam ca la un interogatoriu unde eram fortata sa dau niste explicatii in lipsa unor dovezi. De fapt eram pusa in situatia de a explica niste lucruri care se pot dovedi usor prin verificarea camerelor de supraveghere. Deci fara a deranja clientul, fara a face o impresie proasta si mai ales fara a face un om sa se simte prost pentru ca nu a facut nimic. Nu am cerut niciodata un tratament special sau sa mi se puna covor rosu la intrare, dar cred ca e de bun simt ca inainte de a ma acuza sa verifici.
Nu am nevoie sa se ia masuri impotriva acestei domnisoare care uita ca eu dau niste bani si ca ar trebui sa fiu tratata cu respect. Vreau ca inainte de a fi acuzata de ceva sa se aduca si dovezi, nu doar pareri subiective. Simplu ca buna ziua!
Pana acum o bila neagra. La a doua imi fac abonament in alta parte.
P.s: Niste scuze din partea domnisoarei in momentul in care m-a vazut deranjata ar fi fost bine primite. Doar zic!
Am citit de curand un articol despre un model de la Victoria’s Secret care se infometeaza si cate 9 zile (nu mananca mancare solida) timp de 9 zile. Vaaaiii ce drama, ce tragedie, ce tristete. Si vine intrebarea mea: Read the rest of this entry »
Nu cred că există om care să nu se fi revoltat zilele astea în ceea ce privește acea întâmplare mai puțin fericită în care un copil a murit.
O să îmi spun și eu punctul de vedere:
Bunica: pot să știu și eu unde era bunica? Din câte am înțeles la televizor copiii ăia erau la 20 de minute distanță de ea. De ce s-a ajuns aici? Orice părinte normal la cap în secunda în care nu își mai vede odraslele se panichează. Ea a stat frumos pe o bancă și aștepta ca acei copii să vină înapoi. Că doar parcul e împrejmuit cu alarme și orice ieșire ilegală le declanșează. (scuzați-mi ironia din ton). Normal mi se părea ca ea să nu îi scape din ochi. Bun. Înțeleg: 5 minute, dar 20?! De ea nu se leagă nimeni?? Ba mai mult este invitată din televiziune în alta. Ca și părinții de altfel
Din ce am văzut zona respectivă era împrejmuită de un gard de sîrmă și apoi ditamai porțile de fier. Cum este posibil ca 2 copii să ajungă acolo?Părinții: să îmi fie cu iertare, dar eu nu am văzut niște oameni disperați, care tocmai și-au pierdut copilul. Am văzut doi oameni care apăreau la televizor cu o tărie de nedescris. Eu am scăpat-o pe Pușa 5 minute din ochi și nu mai eram om, tremuram din toate încheieturile și mai aveam puțin și începeam să plâng. La cei doi nu am văzut nicio lacrimi. Băi oameni buni NICIO LACRIMĂ? Pentru copilul tău?????? Mi se pare peste puterea mea de înțelegere. Într-adevăr nu sunt în măsură să judec reacția unui om, dar din moment ce am văzut babe la înmormântarea copilului care erau verzi, galbene, albastre la fațî de la plâns. Din păcate autoritățile preferă ca de fiecare dată varianta cea mai simplă: Hai să îi omorâm. Cei de la Kamikaze au un articol interesant (http://www.kmkz.ro/opinii/editorial/scrisoare-deschisa-presei-jalnice-si-uratorilor-de-animale/) despre adopțiile făcute de unii. Se știe că toată România s-a împărțit acum în 2: cei care vor și cei care nu vor eutasierea cățeilor. Într-adevăr există câini extrem de violenți și în special cei din haite. Da. Pentru aceia trebuie să se ia măsuri, duși în centre, adoptați sau, în ultimă instanță, eutanasiați ca la carte, nu chinuiți. Măsurile sunt luate doar de dragul de a fi luate.
Nu, nu e nevoie să îmi săriți în cap. Și eu am fost atacată și mușcată de căini, dar nu am recurs niciodată la o astfel de măsură, să îmi doresc să omor niște animale care își apără teritoriul. La urma urmelor noi suntem singurii vinovați că s-a ajuns aici. Aveți idee câți câini din mediul rural sunt sterilizați? Cifra este mult prea infimă. Știți ce se întâmplă? Aduc câinii de la sate și îi abandonează în oraș. Rezultatul este vizibil. Se pare că nimeni nu a înțeles că acei cțini își apărau proprietatea. Se aia există. Să apere. Și Pușa mea face urât până la ușă. De la ușă încolo nu mai trebuie să apere, deci nu atacă.
Pe final am o întrebare de bun simț: dacă acel copil era răit, violat și ucis trebuia să eutanasiem toți oamenii (psihopați, oamenii străzii)? Că la urma urmelor principiul este EXACT ACELAȘI.
Eu mereu am fost de părere că Read the rest of this entry »
Posted in esenta, familie, infectii ale societatii, noi, proiecte şi nopţi nedormite, reguli, zilnice | Tags: adolescenta, nebuniile vietii | No Comments »
Stiti ce am observat in randul unor pipite de Dorobanti? Ca sunt certate cu apa si cu sapunul. Este ciudat avand in vedere ca majoritatea petrec o groaza de timp in saloanele dei nfrumusetare, la solar si alte minunatii din astea. Intrebarea mea este: Cum este posibil sa ajungi sa iti dai aere de mare doamna si sa nu te speli?
Inteleg cand ai 10 ani si nu iti pasa, cand ajungi la pubertate si iti place sa fii un rebel nespalat, dar si la 20 si ceva de ani? Eu am o mare problema cu igiena personala. Consider ca este un lucru sfant care trebuie respectat cu strictete. Si totusi? Cum de exista, rectific: cum de mai exista fetisoare in situatia in care sa nu suporte apa si sapunul?
Nu doar domnisoarele sunt “scutite” de la aceasta treaba minunata. Mi s-a intamplat sa vad si barbati care sa nu constientizeze faptul ca glandele lor sudoripare nu au intrat in greva. Este o situatie nu tocmai placuta. Situatia devine si mai tragica daca mergi vara cu RATB-ul si chiar cu metroul. Atunci cand simti fiecare parfum existent sau inca nedescoperit pe fata planetei.
Cea mai grava situatie este cand intalnesti parfum de la glandele sudoripare combinat cu parfumul Channel. DIVIN!
P.s: tot nu mi-am amintit ce vroiam sa scriu ieri :))