Nietzsche a murit

Archive for the ‘esenta’ Category

Sta singur pe un scaun in autobuz…pierdut in gandurile sale…in amintiri prafuite de vreme.
Poarta o palaria si o esarfa. isi framanta mainile si se gandeste daca mai inseamna ceva pentru cineva…orice pentru oricine. poate cu multa mandrie medalia primita. este singurul lucru care ii mai aminteste de razboi, este singurul lucru care nu l-a parasit. sta acolo prinsa in piept.
respira greu…sta, se uita pe geam si isi aminteste de toti anii care au trecut pe langa el…probabil ca fredoneaza in minte o melodie din tineretile sale…pe unul dintre degete troneaza un inel mare de aur..totusi anii nu l-au uitat si incet incet isi pun amprenta
sta drept pe scaun…nicio cuta pe hainele lui…se mandreste cu costumul sau
poate doar asa cineva il mai intreaba cum a fost in razboi. sigur a fost la vot. sigur isi doreste o schimbare…se simte in privirea lui…in atitudinea lui.

Fetita cu codite este o regina a prejudecatilor
Fetita cu codite este atat de alintata incat nu mai are nevoie si de mangaierile tale
Fetita cu codite este atat de obraznica incat toti s-au saturat sa o certe
Fetita cu codite este fascinanta incat nici filosofii nu incearca sa o inteleaga
Fetita cu codite te invata sa urasti pe cineva doar ca sa se distreze
Fetita cu codite invata sa valseze pe ritm de hip hop
Fetita cu codite este cea mai renumita balerina
Fetita cu codite este ceea ce multi isi doresc
Fetita cu codite este inca un joc naiv de-al imaginatiei tale
Fetita cu codite este totul pentru tine in timp ce tu esti o nulitate in fata ei
Fetita cu codite este adevarul din spatele unei masti

Azi am fost la gara cu Ovidiu si am luat pachetul cu haleala primit de la Galati.
Eram ceva de genul :”FOOOOOOOOOOOOOOOOOOOODDD!!!”
nu ma intelegeti gresit…si mancarea facuta de Ovidiu e foarte buna, dar tot la mama acasa e mai bine si tot ce imi aminteste de ea 😀
asta e!
sper ca sa mai ramana si pentru altii
pana atunci: POFTA BUNA!

Am si eu o intrebare existentiala…care ma macina pe inauntru[sau nu]: CINE SPUNE PRIMA DATA “TE IUBESC!”?
Mereu aud: nu conteaza atata timp cat simt amandoi:-@
NU DOM’LE!eu vreau un raspuns mai clar!CINE SPUNE PRIMA DATA?

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=3tCzDeJXnUY&hl=en&fs=1]

Ieri am stat la vot- am fost in comisia de vot…de ce? pentru 2milioane si jumate…am mare nevoie de bani pentru ca nu as fi facut una ca asta pentru nimic in lume.
de ce?
simtplu:
1. am stat printre cei mai mari barfitori ai secolului XXI: niste barbati
2. am cunoscut numai oameni ciudati- mosi si babe
3. am racit din cauza curentului in care am stat
4. pe maini sunt plina de stampile
5. am aflat ca multe medii de transmisie a informatiei ne spala creierul- LOOOL!!!!
6. ca traim intr-o tara de hoti- serios?!
7. ca e normal sa votez ca daca nu votez nu schimb nimic- am votat si nu am schimbat nimic.
8. ca partidul din care fac parte SUCKS!!!!
9. ca unii oameni chiar nu au o viata sociala prea activa
10. ca ovidiu gateste minunat =p~

Mi s-a aprins beculetul de la o chestie cu care m-am tot confruntat…voi stiti sa iertati o persoana care s-a purtat infect cu voi? Care o facea pe bunul samaritean cu voi, dar de fapt va distrugea putin cate putin?
Eu da…si sincera sa fiu nu am fost in stare sa uit sau sa iert.persoanele care mi-au facut asemenea lucruri au regretat inclusiv faptul ca s-au nascut [mmmda! din pacate am darul acesta de a face omul sa se simta inferior].
totusi cunosc persoane care mi-au spus: “e om, e normal sa greseasca si eu sa il iert”. nu! treaba nu sta asa! atata timp cat eu m-am deschis in fata ta, ti-am fost alaturi cand ai avut nevoie, ti-am oferit umarul sa plangi sau te-am ajutat in tot felul de tampenii, am mintit pentru tine si alte chestii de genul nu este prea indicat sa ma faci in toate felurile mai apoi pentru ca imi zcot ghearele si te nenorocesc pe viata.
de ce nu iert oamenii care imi gresesc? pentru simplul fapt ca stiu de la bun inceput ca o greseala pe care eu nu o pot ierta duce la destramarea prieteniei [nu zic de iubiti- ci doar de prieteni/ amici].
de ce am deschis un asemenea subiect? pentru ca multi il considera nesemnificativ…eu una nu sunt de aceeasi parere cu ei… de ce? pentru simplul fapt ca nu sunt ca ei.
de ce sa iert o persoana care mi-a gresit? si aud: “a gresi este omeneste!” …dar dragii mei:” a fi calcata in picioare este tot omeneste?”. iti sunt prietena pana la proba contrarie. pana mi-ai gresit atat de tare cat sa uit cat de “buni prieteni” eram in trecut.
asta e! asa sunt eu!
EU NU STIU SA IERT!

De azi fac parte dintr-o organizatie ce ajuta reintroducerea copiilor in societate. Sunt incantata de idee si mi se pare un program care merita toata atentia.
Totusi…traiesc cu un sentiment de vina…
Cand mergeam cu autobuzul spre Bucurestii noi- la capatul planetei- intr-o zona uitata si parasita de civilizatie am inceput sa imi fie dor de fitzele de oras, de civilizatie[cum ii spun].
Ma uitam pe strazi si vedeam ce nu credeam ca o sa vad vreodata in Bucuresti…case parasite sau foarte vechi, 1000 si una de gropi, namol, ma simteam ca in mlastina.
Sediul este undeva ascuns printre niste blocuri, batrani care se inghesuiau la umbrele moca oferite de pnl…si tot asa…
In centru era o liniste deplina. Catalina[sefa] imi spune: “in camerele astea stau mamele care au fugit de acasa cu copii. Erau batute si abuzate cand au venit la noi, iar acum locuiesc la noi. Ziua muncesc si seara vin si dorm aici. Nu se mai intorc acasa de frica barbatilor.Ne ajuta cum pot.”
Intram in camera in care erau cativa copilasi. Doua fete isi indreapta privirile asupra mea. Una dintre ele este Carina- surioara mea mai mica. Este clasa a 5a. Mama ei invata pentru scoala de farmaciste….nu stiu nimic despre tatal ei. In ochii ei nu vad acea sclipire pe care o vad in ochii oricarui copil. Majoritatea au doar un parinte, unii au ambii parinti dar nu se preocupa de soarta lor sau ii bat ca sunt betivani.
Mi-e mila de ei…simt ca lumea le-a intors spatele…usor usor incep sa vorbesc cu Carina. Se vede ca ii este frica sa se deschida in fata mea…si totusi accepta sa o tin in brate cand asistenta ii face vaccin….din ochii ei mari curg lacrimi- imi spune ca nu suporta acele si ca vrea sa termine. Azi are test la istorie…sper sa se descurce.
Am facut temele cu ea…am uitat cum era in clasa a5a.
Marti o sa o cunosc si pe Ana-Maria -a doua mea surioara. Este in clasa a2a…si din cate am inteles mai are inca 2 frati si 3 surori….si cam atat…abia astept sa o cunosc.
Cand am ajuns in zona aia parca simteai durerea si tristetea oamenilor.
Vin alegerile…dar nu si in zona aia…oameni saraci se uita lung la tine si isi dau seama ca esti strain…isi dau seama dupa hainele care nu sunt deloc ieftine.
Ma simt putin intimidata…simt ca nu sunt in elementul meu. Eu mereu am fost obisnuita sa mi se faca toate poftele, sa am parte de tot ce imi doream…si deodata POC! dau peste niste oameni care nu au bani, nu au timp nici macar de copiii lor.
Pana sa plec Carina m-a luat de mana: “hai sa mancam!”. M-am simtit jenata. Sa le mananc mancarea…M-a dus la cantina si am mancat cu ea. Nu facea mofturi. A mancat tot, a dus farfuria la bucatarie si a spus: “multumesc!”
Mi-a spus ca mama ei a invatat-o sa gateasca, sa spele, sa coase…stie sa faca lucruri pe care eu la varsta ei nici macar nu stiam sa le silabisesc.
“Mama mi-a spus ca este bine sa stiu cate putin din fiecare lucru. Dar azi nu o sa gatesc. Azi gateste mama ca vine mai devreme de la munca. Trebuie sa ii dau un bip cand plec la scoala ca sa nu se ingrijoreze.”
“Nu-i asa ca maine vii? Poate o sa vii si la mine sa o cunosti pe mama si sa ne uitam la un film care imi place”- astea au fost cuvintele ei in timpul mesei…
Era atat de draguta. Era in stare sa imi spele si farfuria numai ca sa imi faca pe plac…
Probabil ca astfel de copiii stiu ca numai daca imi oferi ceva ma poti face fericita…in ce mediu de cacat traiesc.
Domnilor- voi astia mari si tari de la putere exista astfel de cazuri la voi? Sau se pierd pe drum?
Mi-e din ce in ce mai scarba de lumea voastra…mi-e mila de voi ca sunteti niste viermi imputiti …mi-e mila de voi ca sunteti niste imbecili care fac spume la gura cand vad bani…

Azi scumpii si dragii mei parinti m-au supus unui interogatoriu.
Motivul? Pai am de gand sa il prezint pe Ovidiu lor…emotii mari avand in vedere ca este primul care o sa treaca prin probele de foc :-ss
pana si eu am emotii.
nu stiu daca el are, dar eu sigur am facut deja pipi in pantaloni…
sper sa iasa bine…adica sunt sigura ca o sa iasa bine…nu?:-ss
hai urati-mi noroc…oricum mai e pana in decembrie
p.s: pentru prima data o sa vedeti o poza cu el :”>

Dupa cum spuneam: m-am gandit sa ma mut. Unde? AICI! pe wordpress. motivul? probabil ca vroiam sa schimb decorul si in plus de asta ca am primit si recomandari de la d3m3ntial [http://www.danbrasov.ro/] sa imi fac de cap aici ca e mai tare…asa ca: INCEP!