Nietzsche a murit

Archive for March 4th, 2009

Azi am debitat, fără doar şi poate cele mai tâmpite chestii… Cred că lipsa somnului mi-a afectat.
În primul rând: sunt somnambulă şi dacă mă sună cineva să vorbească cu mine nu se poate înţelege deloc cu mine.
Exemplu:
mă sună un prieten să îmi spună nu ştiu ce chestie- eu îi spun din scurt pe la 10 şi îi închid telefonul. Culmea este că nici în clin nici în mânecă nu avea legătură cu ce îmi spusese el- eu fiind somnoroasă nu mi-am dat seama de ce zic.
După vreo 20-30 de minute mă sună o colegă de facultate- habar nu am ce am vorbit cu ea…sper că nu idioţenii. Îmi amintesc numai că i-am spus că dorm şi vorbesc tâmpenii…atât!
În al doilea rând:
dau nas în nas cu zăpăcitul de ieri. Şi din vorbă în vorbă îi tuflesc una de genu: că de ce să gândesc când pot gândi alţii pentru mine. A făcut nişte ochi maaaari… şi mie mi s-a aprins beculeţul după vreo 2 ore de ce am zis. Eram ceva de genul: CE DRACU ERA ÎN CAPUL MEU?!
Nu pot să conştientizez de unde am debitat azi asemenea tâmpenii…sper să nu se mai repete.
P.s: nu îmi place să gândească altul şi pentru mine :))

De câteva zile mă tot gândesc la o tâmpenie: mai merită sau nu să te implici într-o relaţie?
Eu sunt de părere că nu! Pentru simplul motiv că rar mai găseşti acea sinceritate sau acea dedicaţie faţă de persoana de lângă tine.
Un prieten de-al meu îmi spunea că sunt norocoasă că sunt singură şi că nu sunt implicată într-o relaţie…bla bla bla
Şi eu i-am zis: băi!Ştii dacă vrei să fii singur îi poţi da papucii iubitei tale şi gata! Păăăiii nuuuu că el o iubeşte,dar totodată îşi doreşte să fie şi singur.
Fie sunt eu mai ddddddăăăăă, fie omul chiar nu ştie ce vrea de la viaţă.
Nu pot spune că singurătatea este cel mai îngrozitor lucru, dar nici cel mai minunat. Singura diferenţă majoră este că niciodată nu dau explicaţii unei alte persoane, cu cine ies, cât stau, ce fac şi tot aşa.
Totuşi nici relaţiile nu sunt cel mai groaznic lucru de pe planetă. Este plăcut să ştii că ai cui să îi dau un telefon când ai nevoie sau când vrei să ieşi cu cineva la un suc, să discuţi prostii şi tot aşa.
Ştiu! Astea sunt numai lucruri de suprafaţă, chestii minore, dar la urma urmelor şi astea sunt importante într-o relaţie, nu?
Vă întreb pentru că eu oricum nu am nicio tangeţă cu ce înseamnă o relaţie în adevăratul sens al cuvântului şi care să dureze ceva mai mult de 4 luni.
Fie nu există acea scânteie…fie…
Nu ştiu! Pentru mine oricum toate aceste lucruri sunt nişte mistere pe care nu cred că o să le elucidez într-un viitor prea apropiat.
În fine!
De la ce a pornit toată trăncăneala asta?
Nici eu nu ştiu! Cred că de la încercarea de a găsi un răspuns la toate eşecurile din viaţa asta…

În facultatea asta faci muuuuullte proiecte, dar al naibii de multe.
Cel mai tare este când vine câte un/o zăpăcit/ă şi îmi spune: ştii…..mă poţi ajuta cu un proiect?! Cu o zi înainte de predare, bine că nu a venit nimeni cu o oră înainte de predare că atunci să vezi ce scandal fac.
Nu este prima dată când ajut pe cineva cu proiecte. Mă mai sună câte unu câte doi pe la ore din astea minunate- gen 11 noaptea- şi, rugându-mă timid, încearcă să mă îndulcească!
Eu îi înjur cât pot de finuţ- sau nu!- şi îi întreb: la cât trebuie predat proiectul?!
Ei îmi spun ora de a doua zi- că al naibii nimeni nu îmi spune că are de predat un proiect cu o săptămână înainte- şi mă apuc de proiect. Avantajul este că încă mai am proiectele din anii trecuţi şi mă mai ajută.
Daaarr!!! Aseară un zăpăcit/aiurit/răcit/ cum vreţi voi să îi spuneţi se trezeşte pe la 8: ştiiiiiii mă poţi ajuta cu un proiect la TCRSS? Traducere: Tehnici de Cercetare şi Redactare în Ştiinţele Sociale.
Caut, dau telefoane, întreb lumea- toţi aveau fix ce NU îi trebuia.
Tulai duamneeeeeee!!!!Înjur, blestem şi muşc buzele. Ce să fac?! Parcă nu mă lasă sufletu să îl las aşa- al nimănui- la naiba cu conştiinţa asta. Şi eu când am mustrări de genul nu mai pot dormi…şi dacă nu dorm îs al dracului.
Trag aer în piept, îl întreb de vreo 10 ori dacă am înţeles bine cerinţele proiectului- deja după 10 seara nu mai gândesc cum trebuie- şi mă apuc de scris. Cel mai frumos este când încep prima pagină- cu aranjatul conform normelor de redactare bla bla bla.
Pe la vreo 11 mă apuc să scriu…şi scriu şi scriu şi scriu…
Omul tot mă întreba: ai nevoie de ceva, unde nu ştii mă întrebi, uite aici o idee…
Un lucru nu îl suport: când fac un proiect, o temă şi este pentru altcineva nu îmi place să aud persoana aia. Nu suport!!! Fratee dacă am nevoie de ajutor ţi-l cer, nu asta e problema.. Problema e că trebuie să îţi şi scriu pe messenger, dar în acelaşi timp trebuie să fiu atentă şi la proiect…tuţi tuţi tuţi!!!
Pe la vreo 1 reuşesc să termin proiectul. Fericită până la dumnezeu şi înapoi dau să mă cul- după ce îi trimit proiectul.
LA DRACU!!!! Am greşit ceva!!!!Aoleooo!!Nu pot să adorm!
Mă ridic în fund, deschid proiectul: UITE GREŞEALA!!!!MAMA EI DE GREŞEALĂ!!!Îi trimit imediat un mail şi îi spun de greşeală- să o corecteze el- o simplă adăugare şi cam atât.
După asta pun capul pe pernă. Aoleoo!Dacă nu îşi dă seama de aia?! Aoleo….dacă nu ia notă mare…aoleooo dacă mă înjură după aia…aoleo….dacă nu e aşa cum trebuie….aoleooo!!!
Şi uite aşa am dormit 2 ore =))
Nu sunt genul de om care să refuze să ajute pe cineva…chiar nu pot spune nu când cineva mă roagă să îl ajut…Orice fel de ajutor. Problema este că mă implic atât de mult că uneori îmi iau nişte bobârnace de mă doare bila o săptămână. Şi mi-am luat destule cât să îmi învăţ lecţia, dar eu nu, nu şi iar nu!
Cineva îmi spunea să cer bani pentru asta: NU POT!!!De ce? Pentru că ştiu ce înseamnă să ai nevoie de ajutor şi să fie cineva care să fie dispus să te ajute fără să îţi ceară nimic în schimb.
Dacă omul nu ştie să aprecieze ajutorul pe care i l-am acordat deja nu mai este problema mea- nu l-am educat eu- dar să nu se mai aştepte ca a doua oară să îl mai ajut.
Sunt persoane pe care le-am ajutat şi care, la o săptămână după mă faceau ultima duduie de pe centură…Eh!!Acele persoane primesc un minunat: NU TE AJUT! de fiecare dată. Şi nu îmi este ruşine să zic. Dar când văd că pe lumea asta mai sunt şi alţi aiuriţi ca şi mine parcă nu mă lasă corasonu’ să îi las baltă. La naiba doar nu este prima dată când nu dorm noaptea şi stau cu ochii beliţi în nenorocirea asta de laptop. Măcar fac ceva constructiv.
Dar oameni buni!!! Data viitoare când mai vreţi ajutorul în cazul unor proiecte vă rog să nu mă mai anunţaţi cu 5 ore înainte de proiect că mă apucă nebunelile….
Acum stau să şi mă gândesc dacă merită sau nu să spun cine e zăpăcitul să îşi ia mustrări şi de la voi…dar parcă şi-a luat destule de la mine aseară. Ehhh “estupido” “neajutorat”- te-am citat să ştii :D- suferă destul cât să îi mai faceţi şi voi teorie, dar data viitoare nu îl mai iert :))- auzit-ai tu Brutus?!