Archive for April, 2009
Mi s-a întâmplat, din păcate, să fiu înşelată. Eram în relaţia aia super mega extra frumoasă- mai mult din punctul meu de vedere- şi să mă trezesc peste nopate cu un ciocan în cap. Motivul? M-a înşelat. Ce scuză a băgat? “Iubita…nu am vrut să te înşel, dar sunt bărbat şi nu rezist.” POFTIM?!
Cum adică? Şi eu sunt femeie şi rezist…paradoxal, nu? Din moment ce VOI, bărbaţii, faceţi femeile “domnişoare de pe centură”. Acum să îmi fie cu iertare, dar eu chiar nu înţeleg. Cum adică nu ai rezistat?
Hai să analizăm astfel: dacă te-ai dus la ea acasă e clar că nu vroia să îi speli rufele. Ce rezultă de aici? Că ai vrut de la bun început să mă înşeli.
O altă faţă a problemei : sunteţi în oraş şi flirtaţi…din nou:nici măcar nu te-ai străduit să te lupţi, să încerci să îmi fii fidel…pentru că, fie vorba între noi, şi eu mai ies cu băieţi în oraş, dar când vine vorba de flirtat sau “jocuri” din astea inocente le-o tai din scurt cu un simplu: am iubit şi chiar îl iubesc. SCURT ŞI LA OBIECT!
Nu e vorba de relaţia din acest moment…de ce sunt sigură?! Să spunem că el nu este genul…sper 😀
Un alt lucru care mă deranjează la unii puţoi: eu sunt bărbat…şi cu cât am mai multe femei în palmares cu atât îs mai macho…dar tu ca femeie nu ai voie să ai mai mult de un bărbat în viaţa ta. POFTIM?!
Conform cărei reguli femeia ajunge duduie de colţ dacă are mai mulţi bărbaţi [în acelaşi timp sau nu] în viaţa ei?
Urăsc percepţiile astea comuniste legate de sexualitatea unei femei.
Trăim în secolul XXI degeaba. Sincer!!!! Adică dacă unii consideră că a fi femeie înseamnă să: faci treburi casnice şi să scoţi plozi pe bandă rulantă se cam înşeală…cel puţin în privinţa mea.
O colegă de-a mea din liceu după ce s-a măritat- la 21 de ani :|- mi-a zis că ea vrea să facă mulţi copii şi să stea să aibă grijă de ei…să devină femeie în casă.
Din nou: POFTIM? Pe mine, dacă vrei să mă omori mă faci femeie în casă.
Din păcate, nu putem schimba mentalităţile unor asemenea oameni.
În concluzie:
EL: “Dragă,sunt bărbat şi nu rezist”
Ea: “Dragă,sunt femeie şi nu mă interesează!”
Posted in dugy.eu, esenta, familie, infectii ale societatii, mistere, noi, noi doi, reguli, zilnice | 8 Comments »
DA! Ăsta este crudul adevăr. Azi am fost la teatru. Şi m-am gândit că ar fi o idee bună să mă îmbrac corespunzător…aşa căăă mi-am pus una din fustele mele preferate, o cămaşă, balerinii, geanta şi şalul. Buuuunnn!!! Până aici toate bune şi frumoase…asta până am ajuns la metrou şi vedeam cum se holbează bârbaţii ca idioţii. Să mă apuce toţi dracii…Nu suport să se uite la mine…nu vă mint…pentru că atunci când se uită un bărbat la mine devin împiedicată…nu mai ştiu să merg :-??
În fine!
Colac peste pupăză în geamul de la uşa metroului îi vedeam pe unii cum gesticulează cum m-ar apuca de fund…simţeam că mor de draci… şi când să ies ăia în spatele meu zicând: păpuşiiicaaa….rezultatul?! M-am ciocnit de o tipă…deloc mică…asta e! Aşa păţesc mereu!
DEEEECCCIIII!!!! În viaţa mea nu mai merg cu fustă….asta până vine vara :))
Păăăăi cu ce să încep?
1. Am fost la bazin şi mi-am bălăcit corpu vreo oră.
2. Mi-am făcut mii de draci la supermarket: am stat la o coadă aproape o oră şi în spetele meu era o cucuoană care mai avea puţin şi dădea peste mine- drept răsplată a primit vreo două coate…din greşeaaalăăă… :)) sau nu
3. Un nenorocit de proiect nu îmi dă pace- şi nu! Nu este vorba de licenţă.
4. Mi-am luat o bentiţă nouă super cute
5. A ajuns iepuraşul şi pe la Ovidiu
6. Am mâncat o tonă de căpşune aseară…poftele domnule…poftele 😀
7. Mâine mă duc la teatru :X Abia aştept
8. Melodia zilei:
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=FglU0X-Vyrw]
9. Se apropie licenţa
10. Tot nu am idei 😀
NU! NU mi-a revenit inspiraţia..dureros de trist:
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=gm9Qy8T7H8c&feature=related]
Ascultam acum câteva zile o melodie..şi mi-am amintit de copilărie…oooohhh dulce copilărie!
De ce mi-am adus aminte? Păi pentru simplu fapt că mă gândesc cât de norocoşi am fost. Ce ştiam noi de calculatoare, de jocuri pe console, de filme violente, desene cu violenţă.
Vă mai amintiţi jocurile copilăriei?
Noi am fost o gaşcă de vreo 30 de copii. Eu şi cu încă vreo 4 eram cei mai mari. Restul erau de aceeaşi vârstă.
Când ieşeam afară ni se auzeau vocile până la stradă.
Daaar ceva s-a întâmplat…ne-am maturizat. Prima “ruptură” s-a produs când cei mai mari au ajuns la liceu. După ei, la vreo 2 ani, am urmat eu. Deodată lucrurile s-au schimbat cu 180 de grade. Deja la liceu nu mă mai interesau “prietenii copilăriei”. Eram preap reocupată să mă distrez ca cu colegii mei de liceu. Am început să cunosc băieţi de facultate, să ies cu ei, să mă distrez. Deja, în clasa a12a, abia dacă ne mai ziceam “salut”. Fiecare avea o altă mentalitate, avea alte dorinţe, alte visuri de viitor. Ruptura a fost prea bruscă şi dureroasă aş putea spune. Din gaşca de 30 de oameni am mai rămas în relaţii bune cu 2 persoane, cu încă 2 fete: creţuli şi blondi. Atât!
Când am ajuns la facultate deja parcă nu mai eram copila aia care juca “baba oarba” sau “flori, fete sau băieţi”.
Mi-e milă de generaţiile care ne urmează. Ei habar nu au ce copilărie frumoasă am avut. Nu aveam griji, stăteam până la 12 fără să le fie alor noştri frică să nu fim răpiţi. Erau alte vremuri, mult mai frumoase.
Daaarrr… toate sunt numai amintiri din copilărie.
Ieri a fost cutremur. Ştiu! Eram şi eu prin zonă. Şi DA!!Mi-a fost frică!!!!!! Atât!
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=uV0GWXVroeg]
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=hM5UJvnbbuY]
De dimineaţă deschid minunatul EVZ.ro şi mare îmi este mirarea când văd următorul articol sau mai bine zis titlu de articol: