Speram ca azi să mă trezesc la o oră cât mai rezonabilă având în vedere că am toate lucrurile pregătite pentru drum, dar pe dracu!
M-am trezit la 6. Pur şi simplu nu am putut dormi. Toată noaptea m-am foit şi m-am învârtit în speranţa că îmi voi găsi poziţia ideală să pot dormi ca un bebeluş.Pe la 7 au început să îmi sune telefoanele în disperare. Înjuram în gând şi răspundeam cu o voce seacă: “daaaaaaaaaa????”
De fiecare dată la capătul opus al telefonului auzeam vocea tatălui meu care nici acum nu s-a obişnuit cu ideea că ştiu să fac un bagaj de mai bine de 10 ani şi că sunt sigură că nu am uitat periuţa sau pasta de dinţi.
Casc cu o poftă de nedescris şi mă gândesc din ce în ce mai mult să îmi fac o “cafia” la pliculeţ. Totuşi o lene de nedescris mă împiedică să îmi ridic posteriorul pentru a face această “activitate” benefică energiei mele.
Saaaauuuu mai există o posibilitate: să mă culc la loc în speranţa că de data asta chiar o să îmi găsesc poziţia să adorm ca un bebeluş.

The End!

No Responses to “Poveşti de adormit copiii”

Leave a Reply