Aseara am avut un vis tare ciudat. Atat de ciudat incat m-a trezit inainte de a tipa alarma.

Am visat ca o luasem de la zero cu totul. Ca eram intr-un oras mare si ca in aeroport nu ma astepta persoana responsabila de primirea mea. Asa ca mi-am facut curaj si am pornit impreuna cu inca 2 romance sa cautam cazare. Ciudat este ca nici bani nu aveam desiiiiiiii ii aveam (vise dubioase)

Dar nu despre asta vreau sa vorbesc. Ci despre cum ar fi sa luati viata de la zero. Cu totul. Cu prieteni, cu o casa, cu un loc de munca sau chiar o noua tara.  Eu de multe ori m-am gandit la asta si mai mereu am ajuns la concluzia ca trebuie sa o iau de la zero…mai ales cu tara in care locuiesc. Totusi sunt si momente cand ma cuprinde o teama de nedescris.  Cred ca obisnuita si comoditatea pun stapanire cand vine vorba de astfel de situatii.

De asltfel si normal. Sunt curioasa cati dintre voi v-ati pus problema asta. Ca daca stam sa ne gandim putini sunt oamenii care accepta astfel de decizii.

De ceva vreme stau cam prost la capitolul inspiratie. Dar prost rau de tot. Atat de prost incat ma sperii si eu :)) Adevarul ca viata mea a ajuns sa fie atat de ….plictisitoare incat si monotonia pare mai activa decat mine :)))

Nu pot spune decat sa in ultimele…hmmmm 2 saptamani nu am facut mare lucru: munca- medici (diverse analize)- pastrat orgoliu din dotare in situatii in care am fost jignita, rectific, in situatii in care 2 craci cracanati sunt mai importanti decat o prietenie. Din astea!

Pana una alta viata mea nu mai este nici macar o drama. Ce bine ar fi fost! Dar na! Visez si eu la o lume mai frumoasa. Oare sa incep sa povestesc ce mai visez?

Fool me once, shame on you. Fool me twice, shame on me

 

 

Asta e asa cu dedicatie!Pentru ca am crezut ca prieteniile sunt mai presus de orice. Eheheeee si cat m-am putut insela

Din fire sunt genul de persoana care lasa mult de la ea. Din comoditate sau pur si simplu nu imi place sa imi bat capul aiurea. Astazi, pentru prima data, am simtit ca imi creste tensiunea din cauza atitudinii unei domnisoare.

De ceva vreme merg la ElliteGym. Imi place mult! Au oameni pregatiti, au echipamente adecvate, per total este o sala care sa merite. Astazi in schimb m-a dezamagit. Enorm! De fapt domnisoara de la receptie a fost cea in cauza. A tras ea concluzia ca eu, venind mai devreme decat ceilalti din grupa mea de spinning, imi permit luxul de a incerca si alte aparate care nu fac parte din abonamentul meu. Intrebata despre acest aspect i-am explicat respectuos faptul ca stiu ce beneficii are abonamentul meu si ca singurul motiv pentru ca vin mai devreme este faptul ca eu nu sunt o persoana matinala si imi ia mult timp pana ma schimb, pana ma pregatesc. Deja ma simteam ca la un interogatoriu unde eram fortata sa dau niste explicatii in lipsa unor dovezi. De fapt eram pusa in situatia de a explica niste lucruri care se pot dovedi usor prin verificarea camerelor de supraveghere. Deci fara a deranja clientul, fara a face o impresie proasta si mai ales fara a face un om sa se simte prost pentru ca nu a facut nimic. Nu am cerut niciodata un tratament special sau sa mi se puna covor rosu la intrare, dar cred ca e de bun simt ca inainte de a ma acuza sa verifici.

Nu am nevoie sa se ia masuri impotriva acestei domnisoare care uita ca eu dau niste bani si ca ar trebui sa fiu tratata cu respect. Vreau ca inainte de a fi acuzata de ceva sa se aduca si dovezi, nu doar pareri subiective. Simplu ca buna ziua!

Pana acum o bila neagra. La a doua imi fac abonament in alta parte.

P.s: Niste scuze din partea domnisoarei in momentul in care m-a vazut deranjata ar fi fost bine primite. Doar zic!

 

mi-e dor de o escapada la munte. sa stau in munti fara semnal la telefon, fara net. doar eu cu gandurile mele.

Se pare ca gluma se ingroasa. Cand credeam ca am scapat acum m-am trezit cu o raceala cu aere de DIVA. Oricate pastile, siropuri, ceaiuri si alte nebunii as lua nu se da dusa.

Dupa cum spunea muter: pana nu isi face damblaua slabe sanse sa scap. Asta este. Sper ca aceasta perioada sa fie cat mai scurta si ca DIVA asta sa paraseasca organismul meu cat mai repede. Nu de alta, dar nasul meu a inceput sa ii faca un pic de concurenta lui Rudolf. Nu e de bine!

M-a imbratisat cand ma asteptam mai putin. Am simtit un fior pe care cu greu il voi putea uita. Brate sale puternice m-au strans atat de tare incat abia mai puteam respira. Oricat m-as fi zbatut nu as fi reusit sa evadez. Mi-a provocat o senzatie ciudata de cald dar nu stiam ce sa fac.

As fi vrut sa renunt si sa ma las purtata de val, dar nu a fost atat de usor pe cat as fi vrut. Asa ca am decis sa iau niste masuri drastice. O astfel de iubire este daunatoare. Foarte daunatoare.

Asa ca am luat masuri! Masuri drastice: niste aspirina, paracetamol, lamaie cu multa miere si ceaiuri la greu. Asa o sa scap de iubirea asta daunatoare numita RACEALA

Astazi Ciresica a ajuns la 101 like-uri pe Facebook.

Va multumesc ca sunteti alaturi de mine si, mai ales, ca sunteti ingaduitori cu absentele mele nemotivate. Voi incerca sa fiu mai prezenta. Cine stie?! Poate ca voi avea noroc si o sa ma paleasca inspiratia 😀

Pentru cei care inca nu au aflat :

IMG_5186

In curand voi pleca intr-o vacanta pe care zic eu ca o merit. Inca putin, inca putin 😀

In curand o sa vina ziua ta si te rog sa nu uiti ca trebuie sa chemi primavara. Sa am cel mai frumos soare si sa fie cea mai calduroasa zi. Deloc ploioasa sau rece.

Nu uita! Pana pe 9 ai timp sa schimbi lucrurile.

Cu drag,

Ciresica