Archive for the ‘memorii’ Category
Sa nu uiti niciodata promisiunea.sa nu uiti niciodata ce insemni de azi pentru mine ;))
Tu esti acum secretul meu
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=sNxF3NN0kr0&hl=en&fs=1]
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=-g83_ZRGM48&hl=en&fs=1]
Si spune-mi sincer
ce vezi?
ce vezi cand te uiti atat de profund
in ochii mei
vezi dincolo de culoarea asta inchisa,de irisul stricat
vezi dincolo de goliciune?
vezi dincolo de bariera?
vezi ce altii nu au vazut?
tu cum te uiti in ochii mei?
te uiti ca un strain?
ca un indragostit?
ca un amant?
ca un visator?
ca un realist?
tu cum te uiti in ochii mei?
te uiti asa cum ma uit si eu?
te uiti pe furis?
cand imi furi un sarut?
cand ma strangi in brate?
tu cum te uiti in ochii mei?
cand stii ca sunt doar a ta?
sau ca ai putea sa ma pierzi intr-o secunda?
tu cum te uiti in ochii mei?
cand stii ca maine as putea pleca
si nu m-as mai intoarce niciodata la tine
tu cum te uiti in ochii mei?
cand imi spui “te iubesc”?
(Minulescu)
Tu crezi c-a fost iubire adevarata…
Eu cred c-a fost o scurta nebunie…
Dar ce anume-a fost,
Ce-am vrut sa fie
Noi nu vom sti-o poate niciodata…
A fost un vis,
Un vers,
O melodie,
Ce n-am cantat-o poate niciodata…
Tu crezi c-a fost iubire-adevarata?…
Eu cred c-a fost o scurta nebunie!
Când ai nevoie de dragoste
Când ai nevoie de dragoste nu ti se da dragoste.
Când trebuie sa iubesti nu esti iubit.
Când esti singur nu poti sa scapi de singuratate.
Când esti nefericit nu are sens sa o spui.
Când vrei sa strangi în brate nu ai pe cine.
Când vrei sa dai un telefon sunt toti plecati.
Când esti la pamânt cine se intereseaza de tine ?
Cui îi pasa ?? cui o sa-i pese vreodat ??
Fii tu lânga mine, gândeste-te la mine.
Poarta-te tandru cu mine, nu ma chinui, nu ma face gelos,
Nu ma parasi, caci n-as mai suporta înca o ruptura.
fii lânga mine, tine cu mine.
Intelege-ma, iubeste-ma, nu-mi trebuie partuze, nici conversatie,
Fii iubita mea permanenta..
Hai sa uitam regula jocului, sa nu mai stim ca sexul e o jungla.
Sa ne atasam, sa ajungem la echilibru.
Dar nu sper nimic. nu primeste dragoste
Când ai nevoie de dragoste.
Când trebuie sa iubesti nu esti iubit.
Când esti la pamânt nici o femeie nu te cunoaste.
Nichita Stanescu – “Poem”
“Spune-mi, dacă te-aş prinde-ntr-o zi
şi ţi-aş săruta talpa piciorului,
nu-i aşa că ai şchiopăta puţin, după aceea,
de teamă să nu-mi striveşti sărutul?…”
Venere si Madona
Plângi, copila? – C-o privire umeda si rugatoare
Poti din nou zdrobi si frânge apostat-inima mea?
La picioare-ti cad si-ti caut în ochi negri-adânci ca marea,
Si sarut a tale mâne, si-i întreb de poti ierta.
Sterge-ti ochii, nu mai plânge!… A fost cruda-nvinuire,
A fost cruda si nedreapta, fara razem, fara fond.
Suflete! de-ai fi chiar demon, tu esti sânta prin iubire,
Si ador pe acest demon cu ochi mari, cu parul blond.
Ana Blandiana – Cuplu
Unii te văd numai pe tine,
Alţii mă văd numai pe mine,
Ne suprapunem atât de perfect
Încât nimeni nu ne poate zări deodată
Şi nimeni nu îndrăzneşte să locuiască pe muchia
De unde putem fi văzuţi amândoi.
Tu vezi numai luna,
Eu văd numai soarele,
Tu duci dorul soarelui,
Eu duc dorul lunii,
Stăm spate în spate,
Oasele noastre s-au unit de mult,
Sângele duce zvonuri
De la o inimă la alta.
Cum eşti?
Dacă ridic braţul
Şi-l întind mult înapoi,
Îţi descopăr clavicula dulce
Şi, urcând, degetele îţi ating
Sfintele buze,
Apoi brusc se-ntorc şi-mi strivesc
Până la sânge gura.
Cum suntem?
Avem patru braţe să ne apărăm,
Dar eu pot să lovesc numai duşmanul din faţa mea
Şi tu numai duşmanul din faţa ta,
Avem patru picioare să alergăm,
Dar tu poţi fugi numai în partea ta
Şi eu numai în cealaltă parte.
Orice pas este o luptă pe viaţă şi pe moarte.
Suntem egali?
Vom muri deodată sau unul va purta,
Încă o vreme,
Cadavrul celuilalt lipit de el
Şi molipsindu-l lent, prea lent, cu moarte?
Sau poate nici nu va muri întreg
Şi va purta-n eternitate
Povara dulce-a celuilalt,
Atrofiată de vecie,
Cât o cocoaşă,
Cât un neg…
Oh, numai noi cunoaştem dorul
De-a ne putea privi în ochi
Şi-a înţelege astfel totul,
Dar stăm spate în spate,
Crescuţi ca două crengi
Şi dacă unul dintre noi s-ar smulge,
Jertfindu-se pentru o singură privire,
Ar vedea numai spatele din care s-a smuls
Însângerat, înfrigurat,
Al celuilalt.
Ana Blandiana – “Daca vrei sa nu te mai intorci”
“Daca vrei sa nu te mai intorci
Fereste-te de matraguna –
Ea-mi fura seara glasul
Si plange cu el
Din urmele talpilor tale;
Daca vrei sa ma uiti
Ascunde-te de luna –
Iti va aminti
Cum am mers prin lumina ei
Cu picioarele goale;
Daca vrei sa pleci
Ascunde-te de ploaie,
Fereste-te de ninsoare,
Daca vrei sa ma uiti
Nu te apropia de mare,
Inconjura marea,
Nu te arata sub zborul pasarilor,
Fugi
De salciile cu pletele prelungi,
Pana vei gasi locul unde te
Asteapta uitarea
De tot ce-i viu ascunde-te.
O, dar daca vrei sa pleci
Daca vrei sa ma uiti,
Nu incerca sa mori,
Mai ales nu incerca sa mori –
Stiu sa cobor ca intr-o fintana
Prin flori…..”
(Nichita Stanescu – Viata mea se ilumineazã)
“…
Mai lasa-mã un minut.
Mai lasa-mã o secunda.
Mai lasa-mã o frunza, un fir de nisip.
Mai lasa-mã o briza, o unda.
Mai lasa-mã un anotimp, un an, un timp.”
Floarea magică, Menalaos Ludemis.
Spune-mi sincer. EU?…
Eu să fi fost acela pe care l-ai iubit?
Pune mâna pe inimă – nu aici, dincolo!
Aşa. Şi acum spune-mi,
Eu să fi fost?
Mi se pare că greşim.
Greşim amândoi, amar.
Tu că ai spus-o,
Eu că am crezut-o.
Ne-am iubit? Poate…
Dacă unul nu e nebun,
Celălalt e mincinos.
Să fi iubit eu? Poate…
Să fi iubit tu? Cine ştie?…
Să ne fi iubit amândoi?
Numai Dumnezeu ştie,
Dar El nu prea există.
Vai, vinul dragostei în beau doi,
Dar se îmbată numai unul.
Unul câte unul,
Aşa cum merg ocnaşii
Cu ghiuleaua de plumb la picioare.
Să nu spui că-s aspru. Nu.
Dacă m-ai iubit într-adevăr,
În curând vei uita.
Şi atunci va veni rândul meu
Pentru o dragoste pătimaşă
O dragoste fără margini,
Dragoste de adolescent.
De bătrân.
De copil.
Dragoste până în pânzele albe.
Până la prăpastie.
Până la sfârşit.
O dragoste… pe care,
Dacă te-oi fi iubit vreodată,
N-ar fi trebuit să ţi-o dau!
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=wvNSI4-PV8s&hl=en&fs=1]
I can’t believe it’s over
I watched the whole thing fall
And I never saw the writing that was on the wall
If I’d only knew
The days were slipping past
That the good things never last
That you were crying
Summer turned to winter
And the snow it turned to rain
And the rain turned into tears upon your face
I hardly recognized the girl you are today
And god I hope it’s not too late
It’s not too late
‘Cause you are not alone
I’m always there with you
And we’ll get lost together
Till the light comes pouring through
‘Cause when you feel like you’re done
And the darkness has won
Babe, you’re not lost
When your worlds crashing down
And you can’t bear the thought
I said, babe, you’re not lost
Life can show no mercy
It can tear your soul apart
It can make you feel like you’ve gone crazy
But you’re not
Things have seem to changed
There’s one thing that’s still the same
In my heart you have remained
And we can fly fly fly away
‘Cause you are not alone
And I am there with you
And we’ll get lost together
Till the light comes pouring through
‘Cause when you feel like you’re done
And the darkness has won
Babe, you’re not lost
When the worlds crashing down
And you can not bear to crawl
I said, baby, you’re not lost
I said, baby, you’re not lost
I said, baby, you’re not lost
I saïd, baby, you’re not lost
Vreau o pauza…una indelungata…mi s-a acrit de invatat…de scoala…de lume.
Azi este o zi de kkt pentru mine…nu stiu de ce…pur si simplu asta cred.Lumea se ia de mine pe bloguri si pe forumuri, oamenii la care tin pleaca de langa mine, am inceput sa primesc “etichete”, sa fiu marginalizata, sa ma simt ca un strain printre prieteni.
Toata lumea are perioade din astea,nu?
De multe ori m-am intrebat: de ce barbatii cauta femeia ideala?Cea cu formele impuse 90-60-90?
De ce am ajuns in stadiul in care judecam o persoana dupa ce etaleaza si nu dupa ce are in interior. Ma uit in privire fetelor frumoase, cu picioare lungi, suple fara niciun defect la exterior si nu citesc nimic in privirea lor…vad goliciune…
nu vreau sa ajung la stadiul ala…nu am fost, nu sunt si niciodata nu o sa fiu perfecta…nu vreau sa fiu.de ce sa fiu? ce imi aduce in plus? mai multi baieti la picioare? asta inseamna ca sunt ipocriti, un job mai bun?sa arat bine si sa fiu proasta? poate ca o sa spuneti: se poate sa arati bine si sa fii si desteapta…da????si cat sunt judecate acele persoane?
nu vreau sa ajung intr-un moment al vietii mele in care sa spun: eu de ce nu pot sa fiu perfecta?de ce sa imi doresc acest lucru?ma gandesc cate fete perfecte sunt judecate pentru chestia asta…aaaahhh e cu ala cu mertan- ii clar sta cu el pentru bani…
stiti ce imi doresc eu de la viata?imi doresc sa fiu eu…sa raman mereu eu…fara sa fie nevoie sa primesc nicio eticheta pentru coperta…da stiu! coperta mea poate fi imbunatatita…sunt perfect constienta de lucrul asta…dar de ce sunt judecata pentru asta?
chiar nu am nimic interesant de spus? chiar trebuie ca existenta mea pe planeta asta sa se limiteze la fizic? este dificil sa supravietuiesti intr-o lume in care societatea sau mai bine zis mentalitatile secolului 21 impun un tipar in ceea ce priveste femeia: 1.80…90-60-90 50 de kg…
de ce?
de ce nu pot sa am mai putin de 1.80 si mai multe kg si cm? sau sunt obligata sa am aceste masuri pentru a supravietui in lumea asta?
nu vreau…refuz sa imi doresc sa ajung o papusa barbie…
sa ajung un model pentru niste mentalitati incapabile sa se gandeasca la consecintele pe care le produc…cate fete au murit din cauza anorexiei??stiti motivul? pt ca pe sticla se prezinta perfectiunea…pentru ca atunci cand intri intr-un magazin vezi numai haine cu marimea xs…extra small…de ce?
de ce sunt nevoita sa caut o zi intreaga o bluza care sa nu fie pentru anorexice?sau un sutien cu marimea mai mare decat 0?!
sunt satula sa tot vad cum ni se impune sa fim perfecte.da !!!ni se impune…intra intr-un magazin pentru femei si vezi cate haine au marimea xs si cate au marimea 40…si o sa ramai socat/a…
sunt criticata ca nu arat bine…si ce?de ce nu ma critici pentru mentalitatea mea?pentru ideile mele? fizicul rezista pana la 50,,,mentalitatea o viata [de-a lungul vietii ii sunt aduse imbunatatiri]…
mi s-a spus ca din cauza aspectului meu nu o sa ma marit niciodata…de unde stii tu??daca o sa ma iubeasca pentru modul in care rad?pentru modul in care ma trezesc in fiecare dimineata cu zambetul pe buze?pentru modul in care gatesc, alint, cant sub dus, vorbesc la telefon, scriu pe calendar,pentr fiecare clipa in care ma saruta si ma tine in brate…
de ce nu te gandesti draga straine si la asta inainte sa ma etichetezi?
Azi
mi-ai promis ca o sa ma lasi sa fiu eu
azi mi-ai promis ca
dintr-un zambet de-al meu o sa aduci soarele
si luna
si stelele
si fluturii
si tot ce este mai frumos pe lumea asta
azi mi-ai promis
o vata de zahar
si o plimbare prin herastrau
mi-ai promis ca o sa imi faci curat in camera
si ca o sa te joci cu coditele mele
si ca o sa ma inveti sa fac baloane din sapun
sau ca o sa merg pe bicicleta…
mi-ai promis ca o sa ma faci sa vad lumea cu susul in jos
si ca o sa ma inveti cum sa rad de rasul meu
mi-ai promis ca o sa ma inveti
cum sa ma apar de clovni
pentru ca stii ca mi-e frica de ei
mi-ai mai promis si o inghetata
de lamaie
si cu sirop
mi-ai promis ca o sa imi faci un ceai din ala
asa cum stii numai tu sa il faci
ca o sa stam in sosoni in bucatarie si ca o sa radem pana dimineata la bancuri
deja expirate
mi-ai promis ca nu o sa uiti de mine
mi-ai promis ca o sa ma inveti sa zbor si sa inchid ochii cand mi-e somn
mi-ai promis ca o sa jucam acelasi jos de dimineata si pana seara
si ca nu o sa ne saturam de el…
mi-ai promis lumea la picioare
mi-ai promis parisul
mi-ai promis ca o sa ma trezesc din povestea asta de basm…
si pentru asta refuz sa iti multumesc…
Cine nu isi aminteste aceste vorbe minunate de fiecare data cand merge cu trenul/autobuzul/tramvaiul/metroul sau orice alt mijloc de transport in comun?
eu una sunt cam plictisita…sau mai bine zis sictirita de cuvintele astea…
ultima data cand le-am auzit i-am aruncat persoanei respactive o privire in greata, mi-am pus castile in urechi si am dat rock-ul la maxim cat sa fiu sigura ca baba aude si se cruceste….
asa a si facut
a zis ceva printre dinti- un fel de: ce proasta educatie ti-au dat ai tai,si-a scos carticica de rugaciuni si s-a facut ca nu aude…
eu nu inteleg un lucru: de ce trebuie de fiecare data sa le demonstram babelor/ mosilor ca noi, tanara generatie nu sunt chiar atat de penibili/ idioti/retardati/cretini/needucati/ cu mintea in traista?
serios acuma…okey sunt perfect constienta de faptul ca nu sunt numai genii sau ingerasi printre noi, dar asta nu iti da dreptul sa ma faci pe mine in toate felurile doar ca ai o varsta si iti permiti. sunt satula pana peste cap de batranii care nu au altceva mai bun de facut decat sa ne critice muzica pe care o ascultam sau modul in care ne imbracam…este o tara libera bre…ce nu intelegi in chestia asta?
imi amintesc ca acum cateva luni am ajutat o batranica sa isi care niste sacose pe la eroilor. era genul ala de bunicuta moderna.
imi spunea ca ea nu intelege tinerii astia …emo?! si ca este problema lor daca se simt bine in hainele alea si cu frezele alea ciudate.a inceput sa imi povesteasca de tineretile ei -pierdusem metroul intr-o duminica la 9 cand vin o data la secol-
ma uimea faptul ca nu ma judeca pentru cerceii din nas sau ca blugii erau prea lasati.
spunea ca este curioasa sa auda mai multe despre facultatea mea si ca vrea sa ii explic mai bine ce inseamna sa lucrezi in relatii publice. parea fascinata de tot ce ii spun si nu se uita catusi de putin la tinuta/ freza mea…de cercei nici nu mai zic.
imi plac astfel de persoane care nu riposteaza prin cuvinte la aspectul fizic sau la imbracaminte…este ciudat,nu zic, cand vad cate un emo pe strada, dar este problema lor cum se imbraca…atata timp cat eu nu sunt afectata direct de ei nu vad de ce sa ma intereseze..
si mai sunt 1000 si una de chestii care ma scot din sarite…nu vreau sa judec oamenii, in special batranii, pentru modul lor de a se comporta si de a vorbi dar uneori mi se pune pe inima…de ce nu vreti sa purtati o discutie civilizata cu omul pana sa ii aruncati o eticheta.
asa gandesc eu…nu stiu multe
mai am muuuulte de invatat…uneori cred ca nu stiu nici macar jumate din cate ar trebui sa stie o persoana de varsta mea,dar nu imi pasa…este normal sa invat pe parcurs…sa procesez fiecare informatie, fiecare traire, fiecare cuvant…imi pare rau daca modul meu de a gandi nu corespunde anilor 20,dar asa sunt eu…niciodata nu o sa ma vedeti la cratita sau spaland pe jos…
si totusi…nu regret ca sunt eu, ca traiesc in 2008 si ca le pot arunca babelor o privire in scarba
Cineva o sa ma judece aspru pentru asta
Nu imi pasa
Am obosit sa imi mai pese de ceva
de cineva
de orice
Astazi vreau sa traiesc in universul meu
in universul meu in care fac ce vreau
in mintea mea
in mintea mea
in care apari si tu
tu dulce diavol care mereu ma incanti
mi-aduc aminte de atingerile cu care ma onorai
si
pielea mi se face
la fel ca la gaini
ma trece un fior rece pe spate….
aceeasi senzatie pe care o aveam si cand eram cu tine
imi place sa imi amintesc
imi place sa imi amintesc
cand am fost cu tine
este amuzant
nu stiam ca suntem atat de…vulgari…amandoi…
eu ma vedeam inocenta si cuminte
tu mereu imi spuneai ca nu imi sta bine
cu 2 codite si o uniforma
ca sunt la fel de vulgara si parsiva ca tine
mereu imi spuneai ca vezi cum ma joc cu oamenii
cum ii fac sa sufere si eu imi alimentez viata
cu suferintele altora
cu lacrimile lor pentru mine…
nu imi pasa…
imi place sa te aud cum imi spui ca sunt asa cum
nu a mai fost nimeni pentru tine
iubesc
ca ma pot juca cu tine si ca te pot face sa suferi
si desi o ascunzi o vad in ochii tai
in ochii tai prea tristi pentru mine
nu plange ca nu tine…nu o mai face pe victima
din cauza ta sunt asa
tu m-ai invatat sa fiu asa
tu mi-ai aratat ca in pat eu sunt aia vulgara si ca
ma pot juca cu tine asa cum doresc
tu mi-ai aratat ca niciodata coditele si uniforma
nu o sa ma salveze de imaginea de diavol inocent si pervers
si totusi….
sa fiu oare de vina ca am ajuns asa?