Archive for the ‘esenta’ Category

da…asta este rezultatul ultimului meu control la medic….pft!!!!groaznic…satula de durerile insuportabile din gat, de febra de zi cu zi si frisoanele matinale mi-am luat inima in dinti si am plecat la medic-pentru cei care nu se prind: urasc sa ma duc la spital sau sa trec prin fata unui spital.
stateam si ma gandeam cum am reusit sa ma trezesc cu febra 40 de grade, cu frisoane si sa nu pot inghiti decat ceai cald…
cu inima la gat am pasit la urgente…de acolo mi-au spus, pe un ton foaaarte dragut: ne pare rau,cazul dumneavoastra nu este destul de grav pentru a necesita atentia noastra…va recomandam sa va duceti la un alt spital.
si uite asa am plecat eu usor usor catre un alt spital…
din fericire, cred, pentru mine la acel alt spital s-a uitat cineva la mine…nu in greata cum m-as fi asteptat, ci intr-un mod chiar placut…
cu un zambet pe buze imi spune: din pacate aveti faringita cronica virala…dupa un moment in care nu stiam ce sa mai fac sau sa zic…imi iau inima in dinti si o intreb de tratament: unul foooooaaarte simplu: niste pastile….
in gandul meu: atat?????????adica eu am suferit atat pentru niste pastile?
din pacate raspunsul nu este unul deloc favorabil…pastilele alea imi provoaca stari si mai nasoale decat cele provocate de raceala…si cica in maxim 2 zile o sa fiu ca noua…
eu sper…
dar cu invetia aerului conditionat la noi in birou sansele ca eu sa scap de raceala sunt infime…avand in vedere ca este vara si ca eu mereu o sa fiu racita…uuuuffff…..greu cu mine….

in ultima vreme la mine, in lista de mess, s-au tot bagat in seama diferite persoane cu care sincera sa fiu nici salut pe strada nu cred ca imi mai dau…
cu “aerul lor de superioritate” au tot inceput sa isi dea cu parerea and stuff like that
acum fie vorba intre noi…de ce traiti cu impresia ca toate criticile pe care mi le aduceti o sa ma impresioneze/ afecteze in vreun fel? i mean….hellooooooo m-am schimbat…doooh!acum chiar nu imi mai pasa….de ce vreti sa fiti atat de interesanti cu o persoana dezinteresata? c’mon meeennn!wake up!


Uite mai ca si schimbarile sunt benefice…
pana acum cativa ani uram sa schimb cate ceva pe mine…aveam un stil vestimentar si nu ma aventuram in altele, nu ma vopseam ca adoram culoarea parului meu, nu ma aranjam din comoditate….
totusi de cand am ajuns la bucuresti am ajuns sa ma vopsesc… chiar diferit de fiecare data -doamniiiii sper sa mai am par pana la 30 de ani :))- sa incerc si alte stiluri vestimentare: elegant, sport, clasic, “emo” si alte genuri care mai exista, am inceput sa nu mai fiu comoda la capitolul aranjat si multe chestii de genul…
am facut ordine in randul prietenilor,am inceput sa mananc sanatos-freaky maaaaan!!!!- si am inceput sa fiu mai potolita
ma sperie toate chestiile astea…daca este un semn de maturitate? daca incep sa ma gandesc la viitor?:-o ooooooh doamne nu vreau! vreau sa raman o copila “crescuta pe balcon” (u r soooo mean bre!!!)
cred totusi ca unele schimbari isi au rostul in viata mea…si cred ca ar fi cazul sa ma “asez” la casa mea…sa ma gandesc si la ziua de maine…daaamn i hate this!!!

Paharele cu vin…lumanarele aprinse…petale de trandafir pe pat…muzica magica…ei se despart …cu lacrimi, tipete si implorari…totul s-a terminat…
acum nimic nu ii mai leaga…
acesta este finalul povestii lor de dragoste…al povestii lor de dragoste care a durat doar un moment…

zilele trecute am simtit o …miscare in piept…sa fi fost inima?cine stie…inca incerc sa imi dau seama daca acolo mai exista ceva sau este doar un gol…
am avut grija sa imi “satisfac” noile trairi cu o sticla cu vin…am baut-o…pe toata…
statea in pat, ma uitam la filme lacrimogene, beam cate un pahar si mancam pufuleti…ce viata nu?
apoi am inceput sa ma gandesc …mmmda…relativa chestia…sunt singura fin grupul meu de prieteni care nu are pe cineva….
incep sa ma sperii de lucrul asta…toti imi spun ca o sa vina si acel “print”…dar oare chiar exista?pentru ca eu sincera sa fiu chiar nu mai cred…ma sperie multe ganduri…dar singuratatea este cel care sta deasupra tuturor….sa fie oare chiar asa de greu sa iti gasesti jumatatea?pentru ca eu sincera sa fiu chiar cred ca este…cred ca este mai greu si decat restantele de la politologie si retorica…
pfoai doaaamneeee…. nu stiu ce sa mai cred….vreau sa fie totul simplu…ca la 15 ani…sau asa fac eu sa para toata viata mea?o enigma idioata…un triunghi al bermudelor…ehhh….who knows….not me


haba haba!

si uite asa am aflat de 2 bobocei…la o cafea…ne-am reunit la mine…impreuna cu mult prea cunoscutul catalin ;))(:* hai nu te supara)…am gatit…va vine sa credeti?!eu am gatit…este ca si cum ai spune ca…am invatat sa inot, ca am fumat iarba sau ca …nu stiu…am facut bungee junping…:))) ce senzatii…ce cuuuuulll:))))
da fratilor mi-a iesit mancarea….adica gratarul 😀 chiar ma pricep 🙂
am si dovezi…s-a mancat…totul…adica eu tind sa cred ca asta era singurul motiv si nu acela ca oamenii erau rupti in gura de foame…
oricum a fost fun…chiar m-am distrat…am aflat chestii noi de la cei noi si chestii si mai noi de la cei vechi :))
singura…dezamagire-daca o pot numi asa- este aceea ca totul s-a terminat prea repede…adica as mai fi vrut sa stea gasca,dar nah!!!acuma ce sa ii faci?doar nu le puteam pune cutitul la gat si sa ii oblig sa stea [-x nahaaaa nu fac asa ceva…sau fac?:-?? cine sa ma mai inteleaga?

azi mi-am amintit de caietelul cu poezii abandonat in unul dintre sertarele biroului de la galati…ma gandeam daca l-am luat sau nu la bucuresti…si surpriza nu era in niciuna din gentile cu caiete…am sunat-o innebunita pe mama… si spre surpriza mea caietelul statea, inca, in acel sertar…eram atat de fericita…am crezut ca l-am pierdut…toate gandurile si ideile de la 18 ani erau trecute in el…am dansat de fericire cand am aflat ca este in siguranta…
si cand m-am linistit mi s-a aprins un beculet…cu o melodie…una de care te indragostesti imediat….