blog?
Asta este o întrebare frecvent auzită/citită. Copilul râzgâiat din mine ar spune: DE CE NU? Dar răspunsul nu cred că este destul de satisfăcător.
De ce am făcut blog? La început a fost un trend. Vroiam să fiu şi eu în rând cu lumea, dar după vreo 3 luni când am început să scriu despre ideile mele, despre clipe din viaţa mea, despre tot felul de prostioare nu am mai văzut blogul ca o pagină de hi5-apropos nu mai am cont de hi5 din ianuarie aşa că nu încercaţi să mai daţi de mine- de ce l-am ştiers? Începuse să mi se pară inutil. În fine! Deviez răăău de la subiect.
De ce am început să scriu despre ideile care îmi treceau prin minte. Am găsit poezii, citate şi multe chestii mai mult sau mai puţin amuzante. Acum mi se pare ciudat să renunţ la el mai ales că am pus atâta suflet în tot ceea ce am făcut. Că au existat momente în care vroiam să renunţ la el…asta e partea a doua.Că au fost momente în care nu am scris din cauza lipsei de idei…asta e partea a treia, dar niciodată nu aş renunţa la a scrie.
De ce “Nietzsche a murit!”? Pentru că Friedrich Nietzsche spunea că “Dumnezeu a murit”. El credea că una dintre cele mai puternice forţe a fost învinsă de trecerea anilor. Din păcate s-a înşelat. Dumnezeu “i-a tras-o” şi i-a arătat că nimeni nu îl omoară.
Asta e dragul meu filosof…
De ce am scris postul ăsta? Ca să înţeleagă tot prostu că nu am de gând să renunţ la scris pentru nimic în lume. Singurul care poate ucide acest blog/ pe posesorul lui este Dumnezeu.
SFÂRŞIT!

No Responses to “De ce…”

Leave a Reply