Cine s-a gândit până acum cum ar fi fost dacă ne-am fi născut în alte secole? Eu mereu mă gândesc cum ar fi fost să trăiesc în perioada rochiilor acelea minunate? În perioada în care nu exista radio, tv, net şi alte celea…
Să mă plimb prin parcurile fără poluare, să citesc o carte aşezată pe iarbă.
Să merg la balurile mascate, să port acele rochii superbe, cu măşti cum nu am mai văzut.
Sunt curioasă câţi dintre voi şi-ar fi dorit să se nască în acele perioade.
Un singur lucru nu cred că l-aş fi suportat: lipsa independeţei la femei. Să nu ai dreptul să comentezi la bărbatul tău, să refuzi să faci unele lucruri, să îţi alegi singură bărbatul, să poţi face numai ce îţi doreşti.
Stau şi mă gândesc că singurul lucru care mă face să mă gândesc la acele vremuri sunt rochiile…şi cam atât. Poate urmat de lipsa poluării – atât a mediului cât şi a atitudinii oamenilor.
EEEhhhh!!! Ata ete! Va trebui să mă mulţumesc cu această perioadă.
Posted in
Eu cand eram mai mica imi doream mult sa ma fi nascut pe vremea Cavalerilor mesei rotunde. Ma fascina povestea dintre Lancelot si Guinevere. Recunosc ca rochiile erau probabil primul motiv:P
Cat despre independenta, eu cred ca dintotdeauna femeile au fost deosebit de influente indiferent ca independenta le era recunoscuta sau nu.
ei vezi exista un echilibru… azi rochiile sunt scurte si prea putin impunatoare, poluarea este peste limite… dar independenta femeii a atins cote alarmante ar spune misoginii :-))
Zăpăcito: Da! Erau independente, dar cine le recunoştea meritele? La urma urmelor ce satisfacţie ai dacă nu primeşti şi laude pentru ceva făcut cum trebuie?
Stelian: Da! Se pare că o dată cu trecerea anilor lungimea rochiilor/fustelor a început să se măsoare în milimetri. cu câţi sunt mai puţini, cu atât mai bine.
Misoginii să îşi tragă o palmă dacă nu le convine noul statut al femeilor.
De curand am terminat de citit “Vreau si luna de pe cer” Maugham si unui personaj feminin ii era rusine cu faptul ca isi intretinea familia. Deci cu siguranta nu era independenta, cel putin la nivel psihic.Intotdeauna femeilor le-a pasat de parerea celorlalti. Insa profita de toate balurile mascate de care auzi si o sa te distrezi.
Eu mi-as fi dorit sa traiesc macar 20 de minute in Venetia secolelor 16-17…cand un bal mascat era teava de esapament a tot stresului cotidian.Exista demnitate, exista atmosfera, exista depravare fara perdea, iar dimineata fara regret, fara prea multe mustrari firave de constiinta, nu eram de vina noi, ci….masca.
Era minunata societatea aia(oarecum de consum si cam burlesca)…in care a evada ori de cate ori vroiai in lumi posibile de o noapte, era un “must” si nu un tabu.Mi-as dori ca astazi oamenii sa mai poata fi fara constrangere ce vor pentru o noapte, si a doua zi viata sa continue la fel ca si altedati fara sa ne gandim ca cu o seara in urma…am facut x si y lucru.
M-ash duce in orice epoca… Bere sa aiba ca restul vine de la sine :))