1. Zilele trecute ma gandeam cam ce ar trebui sa imi pun in bagaj pentru Sibiu. Desigur, ca orice fata care se respecta, nici acum nu m-am decis. Cel mai probabil pe ultima suta de metri o sa ma loveasca inspiratia si o sa arunc niste tricouri, pantaloni si desigur o rochita pentru serile de fite :)) Acum fie vorba intre noi la cum se schimba vremea de la o secunda la asta chiar o sa astept pana in ultima zi sa imi fac bagajul oentru ca nici acum nu stiu daca o sa fie cald sau o sa vina ploaia…saaaaauuu cine stie… orice ninsoare poate fi o adevarata surpriza.
2. In lipsa de ocupatie sau lipsa de inspiratie in mai putin de 48 de ore am citit 2 carti. Una despre cum ar trebui sa ne acceptam asa cum suntem si una despre povesti de dragoste terminate subit. Interesante amandoua, dar mi-au dat de gandit. Si una dintre intrebari ar fi: ce se intampla daca tu te accepti asa cum esti dar cei din jurul tau nu? Cine ar trebui sa se schimbe? La urma urmelor se cam merge pe principiul: cand 3 iti zic ca esti beat te duci si te culci. Cam asa este si cu acceptarea de sine. Aici nu vorbim desigur de parinti pentru ca ei prin natura lor trebuie sa te accepte.
3. Am descoperit cain Galati nu sei ntampla nimici nteresant. De multe ori am incercat sa gasesc subiecte cand ieseam cu Pusa, dar majoritatea se limitau la mine certandu-ma cu mosii si babele care vroiau sa o loveasca. Desigur ca eu reactionam in secunda 2 si incepeam sa ma rastesc la ele/ei. Cand vine vorba de un membru al familiei mele NIMENI nu are dreptul sa foloseasca violenta fizica sau verbala. Drept dovada: am incheiat prietenii doar pt ca au folosit cuvinte neadecvate.
4. Mi-e dor de Bucuresti. Imi este atat de dor de orasul ala incat mi-as petrece vacantele acolo. Toata lumea se mira cum de imi place aglomeratia, nebunia, agitatia de acolo. Dar eu asa sunt. Ma simt confortabil intr-o agitatie continua. Nu as putea sa explic de ce. Pur si simplu ma simt in siguranta. Poate fi ciudat, dar faptul ca traiesc intr-un oras in care nu se intampla nimic niciodata ma face sa ma simt nesigura.
5. V-ati gandit vreodata de ce principiile, ideile, gandurile voastre nu sunt la fel ca ale celorlalti? Eu stau si ma gandesc (pe langa faptul ca la un moment dat cineva mi-a zis ca’s defecta din fabricatie pentru ca nu imi doresc ce majoritatea isi doresc) daca nu cumva sunt ciudata. Ca ar trebui sa vad lucrurile asa cum ar trebui sa le vada si ceilalti: termini scoala- relatie stabila- casatorie- copii- the end. Eu pe merg pe principiul Samanthei: “Samantha Jones: I’m gonna say the one thing you aren’t supposed to say. I love you but I love me more. I’ve been in a relationship with myself for 49 years and that’s the one I need to work on.” Cum spuneam si in trecut: relatiile nu sunt punctul meu forte si cu greu m-as mai adapta unei vieti in 2. La urma urmelor nu pot sa abandonez armata mea de 100 de pisici :))
5. O melodie pe care am redescoperit-o si care imi place enorm: http://www.youtube.com/watch?v=0FuvX0vz9mA
Posted in Uncategorized