Nietzsche a murit

Mi s-a aprins de curand beculetul…de ce dorim sa fim altfel? cati dintre noi sunt multumiti in totalitate de modul in care arata?
hai sa luam un exemplu…pe cine? pe mine. [da stiu stiu egoista si nu ma gandesc decat la mine].
in viata asta am trecut prin 1000 si una de schimbari:
1. am fost satena cu suvite blonde
2. roscata
3. bruneta
4. caramel
5. ciocolatie
6. mi-am pus piercinguri
7. stilul vestimentar mi-l schimb ca pe chiloti
8. niciodata nu ma rezum numai la o singura idee
9. am avut lentile de contact

de ce faceam toate astea? din dorinta de a impresiona, din dorinta de a-i multumi pe altii…abia acum ceva vreme am realizat ca de fapt nu trebuie sa impresionez pe nimeni…poate doar pe mine.
intr-un final la asta se rezuma totul. sau cel putin asta considera majoritatea.
cautam sa fim altfel numai din dorinta de a impresiona pe ceilalti. la ce bun?
de ce dorim sa avem ochii albastri cand natura ni i-a lasat negri?
de ce dorim sa avem parul rosu cand natura ni l-a lasat castaniu?
si tot asa.
intr-un final totul se rezuma la parerile celorlalti despre noi.
vrem sa impresionam de frica de a nu fi marginalizati, de a nu dezamagi…cand de fapt fugim de responsabilitate, de ideea de a nu ne dezamagi pe noi insine…asta e adevarul.
vrem sa fim altfel pentru ca speram sa scapam de responsabilitatile vechiului “EU”.
vrem sa fim acceptati dupa niste criterii- este machiata, ai haine de firma, ai ceas nu stiu de care, ai telefon si masina esti tare…daca ai numai creier esti un loser! un nimeni! un lame! sa fim seriosi!
intr-un final: de cine fugim cand vrem sa fim altfel? cine este persoana din spatele acestor dorinte de schimbare?
intotdeauna este o persoana!
de ce?!
pentru ca aducand modificari fizicului credem ca putem scapa si de trecut…si totusi trecutul nu se modifica

No Responses to “De ce sa fim altfel?”