“NU”

Pana acum ceva ani mi se parea o tortura sa refuz pe cineva. Mi se parea ca daca o sa zic “nu” persoana respectiva nu o sa isi mai doreasca sa fie parte din viata mea. Nu doar o data mi s-a intamplat sa fac lucruri de care nu eram mandra sau cu care nu ma simteam confortabil doar de dragul altora.

De multe ori, pentru a-i face pe altii fericiti, ma puneam in situatii care nu imi faceau cinste. Vreau sa intelegi ca nu ii acuz pe acei oameni. Nu asta este intentia mea. Fiecare are dreptul si libertatea de a-si “incerca sansele”. Uneori merge, alteori nu merge.

Intre timp am descoperit cat de simplu este sa refuzi o persoana. Am descoperit ca trecandu-ma pe primul plan nu fac decat sa pastrez langa mine oamenii care merita cu adevarat sa fie in viata mea. Cand am inceput sa refuz lucruri care nu imi faceau cinste, nu imi placeau sau pur si simplu nu doream sa le fac viata mea a devenit “drama free”. Este atat de simplu sa spui “nu” si sa nu te justifici.

Mi s-a intamplat la un moment dat ca un amic de-al meu sa ma intrebe de ce l-am refuzat. I-am zis: pentru ca nu vreau sa fac lucrul X. Ca poate pentru el asta nu este un motiv, dar pentru mine este. Nu trebuie sa imi justific actiunile si deciziile. Atata timp cat nu tine de viata si de moarte, atata timp cat nu esti mama, tata, fratele sau cumnata nu ai niciun drept sa imi cer justificare. Va zic sincer ca nu ma deranjeaza ca asa s-au “eliberat” locuri in viata mea. Cine isi doreste sa fie alaturi de mine accepta un refuz din partea mea. Simplu, scurt si la obiect!

Si uite asa viata mea s-a simplificat. Pam Pam!

Va pupa Cire

Leave a Reply