Te iert!
Te iert pentru tot!
Pana acum nu as fi avut curaj sa spun lucrurile astea, dar acum am. Am realizat ca pentru a fi fericita si implinita trebuie sa te iert! A fost rai si a fost iad. A fost fericire si au fost lacrimi.
Mi-a luat 9 luni sa inteleg ca am facut tot ce puteam pentru noi. Dar razboiul asta era pierdut. Dupa 9 luni am inteles ca vietile noastre erau diferite si amandoi ne minteam. Am urat momentul in care am aflat ca te-ai logodit si am urat momentul in care am aflat ca te-ai insurat.
Astazi am zambit pentru prima data sincer. Astazi am fost eliberata de tot. De ura, de regrete, de frustrari, de amagire. Astazi am inlaturat mania si neiertarea din inima si din mintea mea. Astazi tu ai ramas in inima mea doar o lectie si o experienta de viata. Nu ura, nu jigniri, nu frustrare.
Am scris randurile acestea pentru mine. Pentru ca vreau sa imi amintesc mereu prin ce am trecut si ce putere am avut cand am scapat de depresie, cand am renuntat sa imi mai fac rau. Pentru ca vreau sa imi amintesc cum am avut puterea sa iert un om care m-a ranit mai mult decat as fi crezut.
Da! Trebuia sa plec in primul moment in care m-ai ranit, dar atat de mult te-am iubit. Incat nu credeam ca o sa ma mai iubesc pe altcineva. Intre timp am realizat ca pe mine am ajuns sa ma iubesc mai mult decat as fi putut sa o fac. Ca relatia cu mine trebuia sa fie mai importanta decat tine. Mi-am invatat lectia.
Acum ma bucur ca ai plecat. Probabil ca nu as fi avut puterea sa pun punct relatiei. Faptul ca tu ai plecat departe m-a facut sa vad altfel lucrurile. Sa deschid ochii si sa vad ca asa NU! Plecarea ta a fost cel mai bun lucru care se putea intampla pentru amandoi.
Acum am inteles ca tu doar atat puteai sa imi oferi. Si eu asteptam mult mai mult decat ai fi putut tu vreodata sa imi oferi. Ceream ceva ce nu as fi primit niciodata. Asta mi-a luat 9 luni sa inteleg.
In trecut nu as fi putut scrie aceste randuri fara sa plang. Astazi le scriu cu zambetul pe buze.
Probabil ca o sa te deranjeze randurile acestea. Nu stiu. Nu te mai cunosc. Nu iti reprosez nimic. Iti spun prin ce am trecut eu. Iti spun razboiul pe care l-am castigat eu.
Sper ca soarta sa fie la fel de blanda cum a fost cu mine. Sa te ajute sa fii impacat cu tine si cu lucrurile pe care le-ai facut. Sa iti aduca fericirea si linistea pe care nu le-ai gasit alaturi de mine.
Astazi te iert!
Te iert pentru tot!
Posted in Uncategorized