Zilele trecute am avut niscaiva treabă prin oraş. La un moment dat am ajuns şi prin gară să aştept pe cineva. Cum stăteam şi mă uitam la panou în faţa mea văd o mamă cu 2 fete.
Una avea cam 12 ani şi cealaltă cel mult 5. Aia mai mică a găsit de cuviinţă să se apuce să ţopăie. Nimic nefiresc la un copil plin de energie. Problema era că ţopăia de zor pe o gură de canalizare. Eu mă uitam îngrozită cum sărea aia aclo şi mă’sa nu făcea decât să o aplaude.
Sunt curioasă dacă femeia aia s-a uitat măcar o secundă la locul unde sare fii’sa. Oameni buni femeia aia nici nu s-a sinchisit să îi spună ceva, iar dacă o trăgea de acolo deja era lucru mare. Chiar în halul ăsta au ajuns părinţii? Să fie atât de nepăsători încât îşi pun odraslele în pericol? Spuneam şi în trecut că ar trebui să se dea un certificat care să îţi permită să devii părinţi. La cât de idioţi sunt unii părinţi nu m-ar mira să se nască 100 de copii şi să supravieţuiască doar 60 din neglijenţa părinţilor.
Mă şochează astfel de lucruri şi sunt sigură că nu sunt singura. Desigur că dacă îţi permiţi să le spui ceva o să urle la tine că ei îşi cresc copiii bine şi că nu ai de ce să te bagi. Şi singurii care au de pierdut sunt copiii. Dar deja cred că este un subiect mult prea dezbătut. La fel ca şi subiectul cu părinţii care lasă căruciorul cu odrasla în stradă şi ei stau pe trotuar, la fel ca idioatele care fumează deşi sunt însărcinate şi tot aşa.
Posted in