Cine ma cunoaste in realitate stie ca mi se aplica mult vorba: what you see it what you get. De cand sunt constienta de mine sunt asa. Nu manipulez oamenii din jurul meu, nu joc “jocuri” doar pentru a iesi mai bine dintr-o situatie. Sunt un om asumat, caruia nu ii este rusine sa admita cand nu stie ceva si, cel mai important, stiu sa admit cand am gresit.
Tocmai din aceste motive mi se pare atat de ciudat cand in calea mea ies oameni care sunt capabili sa calce pe cadavre doar ca sa apara intr-o lumina mai buna. Trist! De curand am auzit niste povesti legate de mine care, surprinzator, m-au amuzat. Care mai de care mai inflorita. Si de ce? Habar nu am. Poate pentru ca sunt o diva? :)) Radem, glumim! Desigur, dar cumva ma intristeaza faptul ca sunt astfel de oameni care, in loc sa se bucure de viata lor, cauta samanta de scandal in situatii unde nu vreau sa fiu implicata.
Uneori mi se pare ca ma reintorc in liceu (in cel mai bun caz) cand mergeam la profesori ca sa ” ne turnam”. Pentru ca nu stim sa ne purtam conform varstei din buletin. Eh! Citand din clasici: degeaba ai 30+ daca maturitatea emotionala este sub nivelul marii. Cumva este de asteptat ca oamenii nu merg pe aceleasi principii. Mi se pare trist, dar si amuzant cand astfel de oameni cred ca obtin o reactie. Cel mai simplu? Mergi mai departe.
Asa ca, dragii mei, asa cum spune si titlul, cand vine vorba de mine: ce vezi asta si primesti.
Va pupa Cire