…nesimţit. Ieri am fost la un interviu. Buuun! Toate bune şi frumoase până m-au pus să aştept. O ORĂ! Am zis: eehhh ata ete! Sunt oameni ocupaţi, nu au timp. După care a venit o tipă, cu maxim 2 ani mai mare decât mine să discute cu mine. Mi-a pus în faţă nişte foi şi mi-a zis să le completez. A plecat şi dusă a fost…pentru încă o jumătate de oră. Vine într-un final îmi pune nişte întrebări mai mult sau mai puţin inteligente. Ca o mică paranteză: când vă întreabă de ce aplicaţi pentru postul respectiv voi ce spuneţi?
Se pregăteşte să plece din nou
îmi spune să o aştept pe o canapea. Pe o canapea pe care mai erau încă 3 candidaţi- cu toţii se uitau ca nişte miei gata de a fi tăiaţi. Şi…aştept…şi aştept …şi aştept…şi aştept… după vreo juma de oră vine o tipă, din câte am înţeles de la ea cu mult mai mică la vârsta decât mine să îmi spună despre diferite lucruri legate de firma respectivă.
După două ore şi jumătate- în cel mai bun caz eram liberă să plec acasă.
M-a deranjat enorm de mult atitudinea lor faţă de mine şi faţă de ceilalţi. Sunt de părere că este o idioţenie de zile mari să chemi câte 100 de oameni pentru un interviu şi să îi pui pe toţi să aştepte cu orele ca eşti tu ăla mare şi tare.
În fine!
O altă problemă a fost faptul că a doua tipă mi-a zis că o să mă sune [ieri] să stabilească cu mine când începe perioada de training. Azi primesc mail şi îmi spun că “Din pacate experienta si calificarea dumneavoastra nu sunt intru totul compatibile cu cerintele postului pentru care ati candidat”. Nici măcar nu s-au chinuit să îmi scrie numele sau să scrie cu diacritice.
Consider că TU ca angajator ar trebui să ai un pic de respect faţă de viitorul angajat şi nu numai. Ce părere să am când sunt lăsată să aştept cu orele- regret enorm de mult că nu plecat-că mi se spune una şi se face alta, că limbajul folosit de angajator era ca al unui copil de doi ani pedepsit de mă’sa.
Posted in
Pai da si numele firmei! Mai ales pe timp de criza si angajatorii trebuie sa fie mai vigilenti, nu doar angajatii.
nu vreau sa fiu acuzata dupa aia de reclama sau alte chestii de genu.
eram sigura….asa mi se intampla si mie all the time…daca gasesti vreo firma unde reusesti sa intri pe bune fara pile sa ma anunti si pe mine =))
Ideea e să mergi la 10 interviuri dacă vrei să ai şanse, că din 10 poate te sună unul. Şi e mai bine dacă le grupezi cumva, nici pe bandă rulantă, dar nici la 4 zile unul. Poţi să mergi la interviuri şi pentru locuri de muncă ce nu te interesează, doar ca să mai prinzi un pic de încredere şi să vezi cam ce aşteaptă angajatorii de la tine.
Sper să ai mai mult noroc de-acum încolo.
Chestia cu mailul de refuz este ceva nou. Ştiam de telefonul de refuz, dar să te anunţe chiar prin email, mi se pare total impersonal.
vrem numele firmei !