Dimineaţă…chioară de somn mă îndrept spre gura de metrou. vine metroul, mă urc şi aştept să plece.
aproape de staţia la care trebuia să cobor trece un individ pe lângă mine. parfumul lui, inconfundabil de altfel, m-a trezit instantaneu. puţea de la un kilometru distanţă. DE CE?!!!!
este dimineaţă…de ce puţi de dimineaţă???
ca să fie tacâmul complet a mai făcut şi ceva sapături nazale…poate poate dădea peste o mină de aur…sau poate de un săpun cu apă?
în fine.
o altă chestie pe care nu prea o înţeleg este cea cu pasatul locului unei bătrâne. mulţi nici măcar nu se simt că mămăiţa abia se ţine pe picioare…de ce nu îi pasezi locul? că doar nu mori dacă stai câteva staţii în picioare…
nu înţeleg de ce oamenii ascultă manele la telefoane- fără căşti că e mai COOL aşa…să afle şi ceilalţi ce gusturi muzicale ai…sau pur şi simplu ascultă muzică la căşti atât de tare încât aud şi eu… nu este normal
molfăitul gumii ca o vacă pierdută prin metrou: de ce molfăi guma aia parcă ai fi o vacă? serios? este absolut dizgraţios- mai ales pentru o fată. nu am nimic împotriva oamenilor care mănâncă gumă, dar totuşi…fă-o mai delicat
vorbitul la telefon setat pe interfon…cât să audă şi vecinul cum te cerţi cu lumea…
sunt multe lucruri care se întâmplă la metrou şi pe care nu le înţeleg…eehh noi să fim sănătoşi…
p.s: încă nu îmi vine să cred că am trecut la politologie :))

No Responses to “Ciudăţenii de la metrou”

Leave a Reply