Nietzsche a murit

Mi s-a aprins beculetul de la o chestie cu care m-am tot confruntat…voi stiti sa iertati o persoana care s-a purtat infect cu voi? Care o facea pe bunul samaritean cu voi, dar de fapt va distrugea putin cate putin?
Eu da…si sincera sa fiu nu am fost in stare sa uit sau sa iert.persoanele care mi-au facut asemenea lucruri au regretat inclusiv faptul ca s-au nascut [mmmda! din pacate am darul acesta de a face omul sa se simta inferior].
totusi cunosc persoane care mi-au spus: “e om, e normal sa greseasca si eu sa il iert”. nu! treaba nu sta asa! atata timp cat eu m-am deschis in fata ta, ti-am fost alaturi cand ai avut nevoie, ti-am oferit umarul sa plangi sau te-am ajutat in tot felul de tampenii, am mintit pentru tine si alte chestii de genul nu este prea indicat sa ma faci in toate felurile mai apoi pentru ca imi zcot ghearele si te nenorocesc pe viata.
de ce nu iert oamenii care imi gresesc? pentru simplul fapt ca stiu de la bun inceput ca o greseala pe care eu nu o pot ierta duce la destramarea prieteniei [nu zic de iubiti- ci doar de prieteni/ amici].
de ce am deschis un asemenea subiect? pentru ca multi il considera nesemnificativ…eu una nu sunt de aceeasi parere cu ei… de ce? pentru simplul fapt ca nu sunt ca ei.
de ce sa iert o persoana care mi-a gresit? si aud: “a gresi este omeneste!” …dar dragii mei:” a fi calcata in picioare este tot omeneste?”. iti sunt prietena pana la proba contrarie. pana mi-ai gresit atat de tare cat sa uit cat de “buni prieteni” eram in trecut.
asta e! asa sunt eu!
EU NU STIU SA IERT!

No Responses to “Tu stii sa ierti?”