Recunosc că încă nu m-am apucat de alergat. Mă trage o lene de neînchipuit. Din păcate de săptămâna viitoare sunt decisă să las lenea deoparte.
Oricum regimul funcţionează de minune. 7 kilograme scăpate cu multă muncă [în fiecare seară îmi ridic poponeaţa din pat să fac câteva exerciţii] şi un regim strict. Până acum am poftit la pizza, ciocolată, paste cu carne şi sos şi…lista continuă. Sunt un bagaj de pofte, dar, din păcate, până peste 6 luni când o să îmi refac analizele nu am voie nici măcar să mă uit la ele.
Deeeeciii dragii mei să îmi uraţi succes la viitoarea febră musculară care o să mă aştepte după primii 2 kilometri alergaţi [mă rog să mă ţină plămânii atâta :))]
Măcar sunt mulţumită de rezultatele de până acum. Mi-am propus ca până la sfârşitul anului să mai scap de câteva kilograme şi după asta o să mă declar profund satisfăcută, dar până atunci tre’ să îmi iau inima în piept…sau în mâini şi să mă alerg singură prin Bucureşti.
Posted in
Când am început să alerg, în vară, îmi scuipam plămânii după 1 km si jumătate alergaţi. Acum alerg lejer 4 km, fără a avea nici febră musculară nici alte chestii neplăcute. Totul e să îţi faci un program şi să te ţii de el. Că restul vine de la sine. E important să te mai odihneşti din când în când, ca să nu te plictiseşti şi să îţi pierzi motivaţia. Bagi o piscină, o saună, o zi de pauză…
Poftele trec, prima lună e grea 🙂
pai eu sper sa treaca. oricum nu ma mai incanta painea…ceea ce este un lucru bun zic eu. sper ca peste o luna sa ma pot lauda si eu ca alerg atat de mult 😀 daaaarrr dupa cum ai mai spus si tu: sa ma tin de program ca sa reusesc performanta asta ;))
o sa te tina sigur “plamanii”:))
Toata lumea alearga. Am prieteni care au facut maratonul. Si eu nu am voie sa alerg nici 100 m. Am si recomandare scrisa de la lenea mea…. mi-a spus sa nu cumva sa nu tin cont de ea ca ma paraseste 😀
🙂 da ,dar eu chiar vreau sa ma despart de lenea asta care ma paleste uneori…nu ma merita :)))
Inceputul e mai greu ……k dupa nai treaba….
absolut!! 😀
De anul trecut pe vremea asta incerc sa ies la alergat, dar inca nu mi-a iesit. Am iesit cateva zile, mi-am scuipat plamanii dupa cateva sute de metri si m-am intors spasita si cu o febra musculara de imi era mila de mine. Doamne cat de sedentara am devenit! Pentru ca nu reusesc sa-mi misc fundul la alergat, m-am hotarat macar sa renunt la lift. Asa ca zilnic sau de cateva ori pe zi, cu sau fara bagaje grele, urc si cobor cele 4 etaje pe jos. In plus orice drum care nu imi ia mai mul de o ora dus intors pe jos, il parcurg pe jos. Nu stiu in ce masura ajuta dar in orice caz nu strica
eu am mai alergat in anul 1. si duceam mult. adica prima saptamana a fost cumplita, dar dupa aia nu ma mai opream. faceam intrecere si cu mosii. din pacate, dintr-o prostie, m-am lasat de “meserie” si imediat am inceput sa ma ingras. Sper ca acum sa imi invat lectia si sa nu mai fac prostia de a renunta…e vorba de sanatatea mea…ce mama naibii?! macar atata lucru sa fac si eu…
ca in rest: au altii grija de mine ;)) :”>
p.s: bine ai venit pe la noi :*