Azi de dimineata, chioara de somn, a trebuit sa imi misc hoitul la spital…ce placere pe capul meu,nu?
pe langa faptul ca am oroare pe mirosul de spital- cei care ma cunosc stiu foarte bine ca ultima vara din galati am petrecut-o la spital…anyway…
stateam la receptie sa imi fac foaia de prezentare si toate alea…in spatele meu un tip cu mana distrusa.mi-am simtit stomacul in gat. am tacut, am inghitit in sec si am plecat cu foaia de prezentare…
predau foaia la tanti asistenta si astept…si astept…si astept…
bag castile in urechi sa nu aud babele cum se plang ca pesia este prea mica, ca x-ulescu are 3 fire albe si ca y are o rochie noua cumparata de la georgeta din piata…iau si cartea din ghiozdan si ma apuc de o lectura seriosa.
nu suport sa aud,sa simt sau sa ating orice lucru din spital…mi-e greata[fara vrajeala].
buuuuuun si cum stateam eu asa fata cuminte si imi vedeam de viata aud: DOAMNA PETRESCU!!!!domnul doctor va primeste. nu stiu de ce dar de fiecare data cand intru in cabinet trag aer in piet, oftez si sper sa nu imi descopere si alte cacaturi…
azi nu am avut noroc…
cand a inceput sa ma controleze si sa imi spuna cate am au inceput sa ma treaca toate caldurile…
asta ca asta dar a venit momentul magic: reteta…kilometrica …am tacut, am inghitit in sec si am zis un multumesc si la revedere cu un zambet tamp.
eram in extaz cand am plecat din spital.imi ziceam in minte: azi nu ma interneaza, azi nu ma interneaza…yuhuuuu…credeti-ma ca la ultima mea vizita in spital am fost nevoita sa stau…si numai aerul din spital parca ma facea sa imi fie si mai rau…
oricum ma bucur ca nu e dracul chiar atat de negru si ca am reusit sa ies dupa 2 ore din spital…yuhuuuu
Posted in