Black Eyed Peas nu m-au dezamăgit niciodată în privinţa cântecelor lansate. La fiecare melodie am mişcat măcar un picior [în zilele în care eram prost dispusă], dar de cele mai multe ori ţopăiam de nebună singură prin cameră. Îmi plac, iar Fergie are într-adevăr o voce de invidiat.
Audiţie plăcută:
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=LK1CGsUi6w4&feature=player_embedded]
Karl Lagerfeld: ”Femeile cu forme sunt interzise pe podium”
“Nimeni nu vrea să vadă femei cu forme pe podium. Grasele stau cu pungile de chipsuri în faţa televizorului şi critică manechinele spunând că sunt prea slabe”, a declarat designerul.
Aşa!!! Să recapitulăm: zilele trecute scriam despre anorexie şi deasemenea şi despre poponarii care îşi dau cu părerea.
Pentru subiectul referitor la paradele de modă se trezeşte individul ăsta să comenteze cum că numai “grasele care stau în faţa tv-ului şi mănâncă chipsuri” comentează cu privire la anorexicele alea de pe podium.
Nu dragul meu retardat! Ele sunt cele care încă nu conştientizează riscul la care se supun. Eu vorbesc de femeile care se luptă zi de zi cu natura organismului lor. Tu, animal reproducător, cum îţi permiţi să afirmi că noi, astea diferite de cele cu 90-60-90 o să îţi permitem să ne tratezi ca pe nişte lepre? Ce este atât de special podiumul ăla? În afară de nişte proaste cu un moş în partea dreaptă la braţ?!
Cică individul lucrează la Chanel. So?! Pe mine nu o marcă ma face să fiu independentă sau feministă. Nu o etichetă mă face să mă simt bine în nişte “jeans”-i mărimea XS.
Un angajat de-al ratatului a scris o carte despre respectivu:
Dacă vă îndoiaţi că Lagerfeld este un pedant, Maillard a confirmat acest lucru: “E un narcisist incredibil. Îi ia o eternitate să se pregătească dimineaţa, iar de la şedinţele foto ia fotografii pe care le expune peste tot, ca să se vadă”.
Hai să vă explic şi revolta mea atât de brutală şi … cu un limbaj neadecvat. Unul dintre lucrurile pe care nu le suport în lumea asta este să văd cum oamenii sunt generalizaţi datorită aspectului fizic. Unele au voie să fie cântăreţe pentru că îşi permit să îşi arate silicoanele din sutien, în timp ce altele nu deţin “ambalajul necesar”.
Bă mă leşi?!
O altă chestie care m-a frapat a fost cu o cunoştinţă de-a mea. Tipa super deşteaptă, dar cu forme mai evidente. Pe lângă ea una din piţipoancele rămase fără un sponsor. Ghiciţi cine a primit jobul?!
Prin urmare, datorită atitudinii unui ratat precum cel menţionat mai sus firmele angajează numai piţipoance cu o experienţă de nedescris în alte domenii decât cel menţionat în cv.
Felicitări dragul meu! Ai ajuns să fii mai jos decât un vierme stâlcit!
L.e: merci pentru sfaturi!
Posted in esenta, familie, infectii ale societatii, medici, reguli, zapaciti, zilnice | No Comments »
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=td8D2A-oYcA]
probez sistemul medical românesc…pentru a nu ştiu câta oară. Sper ca dedata asta să nu mă lase să mor pe holuri
De ceva vreme încoace tind să cred că arta sau cei care crează au luat-o un pic pe arătură. Să mă explic. Citeam azi un articol dintr-un ziar cum că unul face fotografii cu muşte moarte. Nu pot spune că nu este o idee destul de interesantă, dar…muşte moarte?! Pe lângă faptul că mi-ar fi scârbă de-a dreptul să le ating mai trebuie să le şi fotografiez?!
Din fire sunt mai …dezgustată de unele lucruri de acest gen, dar na…poate sunt un caz aparte.
O altă chestie pe care mi-am amintit-o a fost tabloul ăla cu Jiji Becalli. Cine şi de ce l-ar picta pe el?! DE CE?????????? Când mai am timp sau dispoziţia necesară mă mai duc şi eu pe la galeriile de artă din Bucureşti. Nu strică să văd cu ce se mai mănâncă pictura. Şi până acum nu am văzut nimic care să mă impresioneze până la lacrimi- nici nu merită să fac comparaţie cu tablourile de la Luvru. Ca fapt divers: tabloul Giocondei m-a cam dezamăgit. Mă aşteptam la …altceva…cred. În fine, deviez de la subiect.
O altă chestie care nu o înţeleg o reprezintă tablourile făcute de animale. Maaamăăă a tras elefănţelul Dumbo 3 linii şi se vinde tabloul cu sute, mii chiar milioane de euro. De ce?
Trag şi eu o linie roşie pe un fond roşu şi o expun. Să vezi atunci cuvinte precum: în viziunea picorului acea linie roşie reprezintă esenţa unei vieţi pricăjite. :))
Şi da! Eu nu am tablouri în casă. Mi se pare absurd să pun nişte desene ale unor oameni pe pereţi. Bunica mea înrăma tablouri făcute de daddy şi de unchiu’miu. Niciodată nu a cumpărat tablouri.
Şi cu bibelourile sau statuile sunt de aceeaşi părere mi se par inutile şi în plus. Pe mine mă impresionează un ceas vechi, o cutie muzicală [şi nu vorbesc de kitchurile din Obor], ci de cutiile muzicale …alea vechi. Eu aia consider artă, nu 3 culori pe o pânză.
Cât despre fotografie…rar prind mesajul transmis de o poză artistică. Prefer pozele cu familia, cu prietenii. Consider că au un mesaj mult mai solid de expus decât nişte bălţi. o frunză sau o babă pe o bancă. [insensibilă m-a mai făcut mama :))]
Posted in esenta, familie, infectii ale societatii, mistere, reguli, romantism, zilnice | No Comments »
…luni. V-am spus cât de mult urăsc ziua de luni? Numai trezitul de dimineaţă după un week end petrecut cu zăpăciţii din viaţa mea numiţi prieteni mă face să urăsc din toată inima ziua de luni.
Şi şitţi ce este mai grav? Că ador să îmi petrec ziua în pijămăluţele mele cele noi. Iar ziua de luni mă împiedică să fac asta…
DECI: URĂSC ZIUA DE LUNI!!!!
L.E: mi-am făcut curaj să îmi abanonez pijămăluţa preferată. Am ieşit afară şi dupa o oră şi jumătate m-am întors ca o varză murată, udă până la piele. Mi-am cerut scuze…că am abandonat-o şi m-a primit iar în braţele ei. Acum mă alintă şi îmi spune că niciodată nu o să îmi mai dea drumul. I love my pijămăluţe
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=sb2YOg_dkQM]
Din păcate acum jumătate de oră am aflat că încă un membru al familiei mele a murit. Nu pot spune că eram foarte apropiaţi ca şi rude, dar faptul că a avut acelaşi final ca şi bunica mea mă face să îmi amintesc de acele momente înfiorătoare prin care am trecut.
Nu pot spune decât că îmi pare rău pentru acest lucru.
Ieri mi-a făcut cineva un “reproş” că nu am scris pe blog. Sinceră să fiu mi-a fost lene şi am stat prost şi la capitolul inspiraţie, dar azi am câteva bombonele pentru voi:
1. LA MULŢI ANI BUNICULUI MEU! AZI FACE 76 DE ANI! MULTĂ SĂNĂTATE ŞI LA MAI MARE
2. La mulţi ani Piti şi Şobi [porcuşori de guineea]
3. Seara petrecută cu Mary. Am stat amândouă ca două zuze şi ne-am prostit. Am vorbit despre multe lucruri, evenimente din viaţa noastră, despre dobitocii pe care noi i-am iubit şi după o perioadă suficientă ne-am dat seama că nu merită nici măcar cât negru sub unghie,am dormit ca două babe :))
P.s: am pus o poză ca să vedeţi şi voi cât ne iubim noi două 😀
4. ÎMI CER SCUZE PENTRU CE AM FĂCUT…sper să mă ierţi pentru tâmpenia făcută :* [ştie el despre ce este vorba :D]