Zilele trecute am avut treaba la un service pentru electrocasnice si am fost martora la o faza dubioasa rau.
Cat asteptam sa fac plata pentru un produs era un domn la casa extrem de suparat pe viata. Extrem de agitat si irascibil pentru un lucru care, din punctul meu de vedere, era minor, nesemnificativ as spune.
Se pare ca pe produsele pe care le-a comandat nu aparea numele aspiratorului si facea spume pentru ca vezi Doamne el a mers jumatate de ora prin Bucuresti si ca ii da in judecata pe cei de la service. Eu eram debusolata de reactia domnului si ma asteptam in orice moment sa ii pocneasca o vena in cap. Atata suparare pentru un lucru atat de minor?
Pai daca era o chestie de viata si de moarte ce se mai intampla? Ii lua la bataie pe bietii baieti din service? Foarte urata atitudinea domnului care credea, incorect de altfel, ca i se cuvine totul si ca este absolut normal sa trateze cu superioritate alti oameni. Rusinica domnu! Rusinica sa iti fie!
Acum imi amintesc de o faza prin care am trecut si eu. Acum ceva timp mi-am dus ceva la reparat si baietii de acolo nu gaseau produsul meu in sistem. Panica totala, au inceput sa se agite, sa isi ceara scuze. Eu m-am uitat la ei, le-am zambit si le-am zis: nu e graba. Nu urla copiii de foame, nu am oala pe foc. Luati-va timpul necesar. Nu ma grabesc. Daca oamenii ar incerca sa fie mai intelegatori in astfel de situatii cred ca lucrurile s-ar rezolva mult mai repede.
Ma gandesc ca respectivul domn avea si altele pe cap, dar asta nu il scuza in a fi “an A**hole” cu alti oameni. Nu te costa nimic sa fii intelegator cu cei din jurul tau, cu cei care poate sunt obositi, suparati sau pur si simplu sunt mai “aerieni”. Nu te costa o avere sa astepti dupa cineva. Nu e ca si cand te muti in sediul respectiv. Cu siguranta si ei isi doresc sa rezolve mai repede o situatie. Mai simplu asa decat sa tipe cineva la ei.
Va pup,
Cire