Archive for April, 2014
Posted in Nu stiu cati dintre voi aveti problema asta, dar eu, o data cu venirea primaverii imi mut nasul in batista. Pret de aproape 2 luni sunt in suferinte din cauza alergiilor. Nimic mai placut!
Si cand ma gandesc ca o sa apara si puful ala afurisit…deja ma gandesc sa imi cumpar o bula din plastic in care sa traiesc pana imi trec alergiile. Eheheeee dar visez eu la lucruri frumoase nu? Sper doar sa nu sufar atat de mult ca in alti ani si ideal ar fi sa nu mai trec deloc prin experienta alergiilor de primavara.
Brrr!
Gandesc pozitiv, gandesc pozitiv!
O prietena a ras de mine la un moment dat si mi-a zis: tu poti pleca cu 2 ore mai devreme de acasa si sa intarzii pentru ca sigur o sa dea autobuzul peste tine.
Si daca nu da autobuzul peste mine sigur cad in canalizare, prind toate semafoarele, ma impiedic si cad pe scari sau in cea mai buna situatie gresesc adresa.
Aseara am avut un vis tare ciudat. Atat de ciudat incat m-a trezit inainte de a tipa alarma.
Am visat ca o luasem de la zero cu totul. Ca eram intr-un oras mare si ca in aeroport nu ma astepta persoana responsabila de primirea mea. Asa ca mi-am facut curaj si am pornit impreuna cu inca 2 romance sa cautam cazare. Ciudat este ca nici bani nu aveam desiiiiiiii ii aveam (vise dubioase)
Dar nu despre asta vreau sa vorbesc. Ci despre cum ar fi sa luati viata de la zero. Cu totul. Cu prieteni, cu o casa, cu un loc de munca sau chiar o noua tara. Eu de multe ori m-am gandit la asta si mai mereu am ajuns la concluzia ca trebuie sa o iau de la zero…mai ales cu tara in care locuiesc. Totusi sunt si momente cand ma cuprinde o teama de nedescris. Cred ca obisnuita si comoditatea pun stapanire cand vine vorba de astfel de situatii.
De asltfel si normal. Sunt curioasa cati dintre voi v-ati pus problema asta. Ca daca stam sa ne gandim putini sunt oamenii care accepta astfel de decizii.
De ceva vreme stau cam prost la capitolul inspiratie. Dar prost rau de tot. Atat de prost incat ma sperii si eu :)) Adevarul ca viata mea a ajuns sa fie atat de ….plictisitoare incat si monotonia pare mai activa decat mine :)))
Nu pot spune decat sa in ultimele…hmmmm 2 saptamani nu am facut mare lucru: munca- medici (diverse analize)- pastrat orgoliu din dotare in situatii in care am fost jignita, rectific, in situatii in care 2 craci cracanati sunt mai importanti decat o prietenie. Din astea!
Pana una alta viata mea nu mai este nici macar o drama. Ce bine ar fi fost! Dar na! Visez si eu la o lume mai frumoasa. Oare sa incep sa povestesc ce mai visez?
Fool me once, shame on you. Fool me twice, shame on me
Asta e asa cu dedicatie!Pentru ca am crezut ca prieteniile sunt mai presus de orice. Eheheeee si cat m-am putut insela