Am revenit în Bucureşti. în sfârşit! simţeam cum creierul meu o lua razna. nu îmi place în galaţi şi mai tot timpul încerc să evit să mă înorc în “oraşul natal”.
în fine.
m-am trezit după vreo 2 sau 3 ore de somn la 5 dimineaţa. plină de viaţă şi fericită…dar ce mama naibii doar nu e crăciunul ca să reziste.
am ajuns la gară, după ce mi-am completat celebrele tichete cu reducere pentru studenţi, m-am dus la un ghişeu şi am zis clar: RAPIDUL DE BUCUREŞTI! şi îi întind tichetele- pentru cei care nu ştiu cum arată unul e foarte simplu: găseşti de unde pleci şi unde trebuie să ajungi…adică scrii cu mănuţa ta galaţi- bucureşti nord.
în fine
deviez de la subiect.
îi pasez duduii tichetul, banii şi legitimaţia de student, nu uitaţi că i-am zis şi ce fel de tren vreau.
tipa se uită la mine ca la felul 7 şi mă întrebă: Unde mergeţi?
iniţial am zis că are glume în program de dimineaţă.
calmă şi plină de farmec îi repet: BUCUREŞTI!
după care deranjată de atitudinea mea mă întreabă: şi cu ce tren?
atunci am zis că asta îşi bate joc de mine…aaah!!! şi să nu uit la ora aia cretină-6 şi un pic era doar un tren către BUCUREŞTI!
strâng din dinţi şi deja nervoasă îi tuflesc: RAPID AM ZIS!
se uită cu scârbă la mine…îmi dă toate actele, îi dau banii şi plec…
eeeh
şi de ar fi măcar asta singura belea….nuuuuuu doamne fereşte…măcar o dată în viaţă să nu fiu atât de scârbă de dimineaţă…dar nu pot dom*le…nu pot…
îmi amintesc că scumpul şi dragul meu telefon s-a stricat [vedea-te-as îngropat] aşa că mă duc să îmi iau nişte reviste să am ce citi.
buuun!!!
mă postez ca un om educat ce m-a făcut mama şi aştept…şi aştept…şi aştept…
iniţial am zis că a murit aia, apoi când i-am auzit vocea am zis că acum scoate ziarele din “cuptor”…am tăcut.
în faţa mea se bagă o cretină…deja cedam psihic. am zis că până mă urc în trec omor pe cineva.
– o revistă FHM şi un Plai cu boi, vă rog!
caută duduia vreo jumătate de oră şi îmi expune o revistă: asta e plai cu boi?
mi-a stat pe limbă să nu îi zic: nu ştiu să citesc, ce mă întrebi pe mine…dar la ora aia refuzam să mă enervez şi pe a doua persoană.
după ce iau revistele mă îndrept spre maşină…dar nu am parte de prea mult noroc…ca de fiecare dată oamenii intră pe la ieşire şi ies pe la intrare…idioţilor de ce credeţi că se închid uşile în nasul vostru??????
DDDOOOHHH!!!!!!!!!!! THINK!!!!
apoi
în tren am dormit ca un îngeraş- ce sunt ;;)
şi m-am dus fuguţa la orange- mama lui de telefon.
stau- iau un număr de ordine-46- am zis că dacă aştept 45 de persoane să îşi facă damblaua o iau rara de tot…după o jumatate de oră aud: 46!!!
eram în culmea fericirii…mai aveam puţin şi începeam să plâng.
un singur lucru m-a deranjat- faptul că tipul de la service m-a tutuit. okey! sunt perfect conştientă că sunt cu mult mai mică decât tine…dar aici este vorba de un client al Orange-ului, nu de prietenul tău.
în fine…poate am eu principiile mele mai ciudate, dar nu mi s-a părut normal comportamentul şi limbajul individului.
şi cea mai tare fază a fost când mi-a zis: da! după câte observ nu mai porneşte…înseamnă că este stricat…SĂ MORI TU? crezi că mai veneam la voi dacă era telefonul sănătos? şi crezi că nu mi-am dat şi eu seama că e stricat? doar eu ţi-am zis: FRATE!!!NU ÎMI MERGE TELEFONUL!!!!
doamneeee!!!azi lumea a avut ceva cu mine :))
Posted in