
Te-ai gandit care este anotimpul tau preferat?
Al meu este toamna.de ce?
pai pentru ca:
-imi place la nebunie sa merg prin ploaie- cu sau fara umbrela
-ca am prins cateva zile de toamna in Paris si am ramas fascinata
-rad de copiii care se duc la scoala dimineata in timp ce eu servesc la geam un ceai cald
-ma ascund sub plapuma
-visez mai des
-port hainele preferate
-nu e nici cald si nici frig…
-incepem facultatea si ma revad cu colegii
-simt cum se apropie sarbatorile…
-m-am indragostit
Vreau o pauza…una indelungata…mi s-a acrit de invatat…de scoala…de lume.
Azi este o zi de kkt pentru mine…nu stiu de ce…pur si simplu asta cred.Lumea se ia de mine pe bloguri si pe forumuri, oamenii la care tin pleaca de langa mine, am inceput sa primesc “etichete”, sa fiu marginalizata, sa ma simt ca un strain printre prieteni.
Toata lumea are perioade din astea,nu?
Azi am fost intampinata…la usa intrarii in bloc de ghita…catelul carterului
se pusese langa mine si dadea din codita si se alinta langa mine…
nu ma lasa sa trec si desi ii dadusem ditamai bucata de kaizer o ignora total si prefera sa stea la mangaiat…dupa vreo ora am reusit sa scap si eu ;))
era mai fericit si decat prietenii mei…cand m-a vazut….
cateodata cainii sunt mai apropiati si mai sinceri decat oamenii
I LOVE YOU GHITA!!!:X:X:X
Baieti va dau o veste…plec la galati…promit sa incerc sa scriu…oricum de duminica incolo…v-am pupat

De multe ori m-am intrebat: de ce barbatii cauta femeia ideala?Cea cu formele impuse 90-60-90?
De ce am ajuns in stadiul in care judecam o persoana dupa ce etaleaza si nu dupa ce are in interior. Ma uit in privire fetelor frumoase, cu picioare lungi, suple fara niciun defect la exterior si nu citesc nimic in privirea lor…vad goliciune…
nu vreau sa ajung la stadiul ala…nu am fost, nu sunt si niciodata nu o sa fiu perfecta…nu vreau sa fiu.de ce sa fiu? ce imi aduce in plus? mai multi baieti la picioare? asta inseamna ca sunt ipocriti, un job mai bun?sa arat bine si sa fiu proasta? poate ca o sa spuneti: se poate sa arati bine si sa fii si desteapta…da????si cat sunt judecate acele persoane?
nu vreau sa ajung intr-un moment al vietii mele in care sa spun: eu de ce nu pot sa fiu perfecta?de ce sa imi doresc acest lucru?ma gandesc cate fete perfecte sunt judecate pentru chestia asta…aaaahhh e cu ala cu mertan- ii clar sta cu el pentru bani…
stiti ce imi doresc eu de la viata?imi doresc sa fiu eu…sa raman mereu eu…fara sa fie nevoie sa primesc nicio eticheta pentru coperta…da stiu! coperta mea poate fi imbunatatita…sunt perfect constienta de lucrul asta…dar de ce sunt judecata pentru asta?
chiar nu am nimic interesant de spus? chiar trebuie ca existenta mea pe planeta asta sa se limiteze la fizic? este dificil sa supravietuiesti intr-o lume in care societatea sau mai bine zis mentalitatile secolului 21 impun un tipar in ceea ce priveste femeia: 1.80…90-60-90 50 de kg…
de ce?
de ce nu pot sa am mai putin de 1.80 si mai multe kg si cm? sau sunt obligata sa am aceste masuri pentru a supravietui in lumea asta?
nu vreau…refuz sa imi doresc sa ajung o papusa barbie…
sa ajung un model pentru niste mentalitati incapabile sa se gandeasca la consecintele pe care le produc…cate fete au murit din cauza anorexiei??stiti motivul? pt ca pe sticla se prezinta perfectiunea…pentru ca atunci cand intri intr-un magazin vezi numai haine cu marimea xs…extra small…de ce?
de ce sunt nevoita sa caut o zi intreaga o bluza care sa nu fie pentru anorexice?sau un sutien cu marimea mai mare decat 0?!
sunt satula sa tot vad cum ni se impune sa fim perfecte.da !!!ni se impune…intra intr-un magazin pentru femei si vezi cate haine au marimea xs si cate au marimea 40…si o sa ramai socat/a…
sunt criticata ca nu arat bine…si ce?de ce nu ma critici pentru mentalitatea mea?pentru ideile mele? fizicul rezista pana la 50,,,mentalitatea o viata [de-a lungul vietii ii sunt aduse imbunatatiri]…
mi s-a spus ca din cauza aspectului meu nu o sa ma marit niciodata…de unde stii tu??daca o sa ma iubeasca pentru modul in care rad?pentru modul in care ma trezesc in fiecare dimineata cu zambetul pe buze?pentru modul in care gatesc, alint, cant sub dus, vorbesc la telefon, scriu pe calendar,pentr fiecare clipa in care ma saruta si ma tine in brate…
de ce nu te gandesti draga straine si la asta inainte sa ma etichetezi?
Bai eu am niste probleme…sau mai bine zis am inceput sa am niste probleme cu anumite persoane…astfel ca: incepand din secunda asta se baga reguli:
1. nu comentezi aiurea.
2. nu incepi sa imi spui tot felul de aberatii legate de mine
3. nu injuri
4. nu scrii in limbi necunoscute
5. pastrezi bunul simt
6. comentariile rautacioase[sau mai bine zis nesimtite] le tii pentru tine- nu ma intereseaza
Cei care nu respecta aceste reguli vor avea comentariile sterse…sunt satula sa aud: vreau sa te vad cum faci x chestie ca asa ai zis in postul ala…sau alte chestii de genul…deci sa fie clar…nu mai iert pe nimeni. mi s-a acrit sa tot sterg comentarii cretine

Te-ai gandit vreodata cum ar fi sa fii intr-o casnicie?Eu una sincera sa fiu nu ma vad nici macar intr-o relatie…motivul?lipsa increderii in propriile forte,dar mai ales datorita lipsei increderii in EL.
poate ca nu o sa imi greseasca niciodata…si daca o face?toti prietenii mei stiu ca eu mai presus de orice nu pot ierta inselatul…cum ar fi ca dupa 10 ani de casnicie sa afli ca te-a inselat?sau de ce nu ca tu nu ii mai poti fi fidela…ca nu il mai iubesti.chiar ma ingrozeste ideea.sa petreci o viata langa o singura persoana.una singura.sa te trezesti langa ea si sa adormi langa ea.stiu…pare a fi cel mai frumos lucru,dar oare nu te-ai plictisi?cum este sa stai langa un om atatia ani si sa te trezesti intr-o buna dimineata si sa spui: frate eu m-am plictisit…vreau altceva.pai nu il apuca toate nebuniile?
pe mine m-ar apuca…
cred ca ma ingrozeste mai mult ideea de a fi…nevasta: si aici vorbesc si de acele atributii de acest gen. nu zic ca nu ne-am imparti treburile casei,dar eu am o foarte mare problema: prefer sa fac toata treaba de una singura si sa il las pe el sa se uite la meci decat sa ma incurce :)))))
mmm nu stiu…multi m-au judecat cam aspru pentru mentalitatea de acum…poate ca totusi nu o sa gandesc la fel si peste 2 ani sau cand o sa fiu in acea relatie minunata de care toata lumea vorbeste,dar intre timp ma multumesc cu ce am, cu orgoliul si incapatanarea, cu mentalitatea infantila…
nu este bine,dar ele ma scapa din toate belelele in care ma bag in fiecare zi 😀







